
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Când a devenit profesoară, Camelia Constantea se aștepta să prindă un post într-o școală în oraș. A ajuns la sat, unde nu a găsit „școala bună” la care visa, ci un catalog care se tot împuțina. „Eram total ruptă de realitate”, spune profesoara. După mai bine de 20 de ani de predat în satul Viișoara, azi în fotoliul de director, Camelia nu s-ar mai duce la o școală de la oraș. Am discutat cu cea care în 2024 a câștigat premiul Profesorul Anului din mediul rural la categoria „Prevenirea abandonului școlar”, pentru a vedea ce soluții a identificat ca să-i aducă pe copii în bănci.
În satele izolate unde sunt copii fără o carte acasă, o valiză plină cu povești le deschide o altă lume. De opt ani, proiectul c@rte în sate, inițiat de Silvia Vrânceanu Nichita în județul Vrancea, duce lectura direct la copiii care n-au intrat vreodată într-o bibliotecă, prin ateliere, caravane și tabere. Asta în timp ce noile măsuri de austeritate care afectează mii de bibliotecari vor face accesul la lectură și mai greu în rural.
La o școală gimnazială pentru copiii hipoacuzici din București, elevii încep anul școlar cu pași mici și timp de acomodare, dar fără manuale speciale.