
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

De ce scriem?
De ce am ales să scriem?
Ce ne îndreptățește să scriem?
Sunt întrebări la care am decis să răspundem ca urmare a comentariilor generate de unele dintre articolelor noastre, mai ales a acelora care au scos la lumină firele de praf de sub preșul educațional. Sigur, am ridicat doar puțin colțul preșului respectiv, iar haterii nu au întârziat să apară. „Jurnaliștii lui pește”, „niște frustrați”, „habar n-au de sistem”, „îi urăsc pe profesori” sunt câteva dintre caracterizările care ne-au fost făcute.
Așa că am decis să aducem câteva clarificări.
În curțile a patru licee din București, unele de top, unele cu rezultate mai modeste, absolvenții de clasa a XII-a s-au strâns azi să își vadă rezultatele la Bacalaureat, să se bucure sau să se consoleze reciproc.
Pandemia continuă să afecteze elevii și profesorii din întreaga lume. Școlile din Marea Britanie vor aduce prin rotație elevii de gimnaziu și de liceu la școală, după ce guvernul a modificat ghidul cu măsuri pentru școlile aflate în zonele afectate de COVID-19. În Pakistan, toate școlile au fost închise. Pentru că s-au întețit atacurile antisemite, statul Arizona a introdus lecții speciale despre Holocaust. Iar din depărtata Tanzania ajunge un licăr de speranță: o organizație neguvernamentală a contestat în instanță legea prin care elevele însărcinate nu au dreptul să meargă la școală.