E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.
34.000 de copii ucraineni sunt în prezent înscriși în școlile românești, din care aproape 22.000, adică 65%, sunt audienți, potrivit datelor Ministerului Educației. Audienții au un an pentru acomodare și învățarea limbii la dispoziție, în care participă la ore, dar nu primesc note în catalog. Fundația Terre des hommes România a lansat pentru ei, la finalul lunii februarie, un set de manuale auxiliare și caiete de lucru în limba română, singurele resurse de învățare de acest fel. Au făcut echipă pentru redactarea lor o româncă de origine ucraineană și o ucraineană de origine română.
În timp ce părinții de la sate au început să caute școli în orașele apropiate pentru copiii lor și zeci de unități de învățământ de la țară își pierd personalitatea juridică fiindcă nu mai au elevi, în comuna Mihai Viteazu din Cluj lucrurile stau invers. Elevii care plecaseră să învețe la școli din Turda, oraș la 6 kilometri distanță, s-au întors în comună. Școala a devenit o atracție și pentru copiii din comunele învecinate, dar și pentru cei de la oraș, astfel încât acum are cu 20% mai mulți elevi în catalog. Daniela Arion, directoarea școlii, povestește cum a ajuns aici.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
