
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Peste 1.200 de profesori, scriitori, cercetători, artiști, studenți și jurnaliști din țară și din diaspora au semnat scrisoarea publică „Stop austerității în educație – 5 principii pentru reconstrucția sistemului de educație din România”, inițiată de Alianța pentru Educație.
654 de școli, adică sub 4% din total, sunt în scenariul roșu. Dar numărul lor crește în fiecare zi din cauza infectării cu noul coronavirus. Cumplitul COVID-19 și-a adjudecat și prima victimă din rândul profesorilor: Renato Tronciu, un cunoscut director de școală din Suceava a murit în urmă cu câteva zile. Ca o recunoaștere a riscului la care se supun, profesorii așteaptă în continuare legea care prevede un stimulent de 2000 de lei lunar, pentru orele predate în stările de alertă și urgență. Și mii de elevi își așteaptă tabletele promise de Ministerul Educației dinaintea începerii școlii, tablete care nu au ajuns la ei nici astăzi.
De la Școala de vară SOS din Prahova, internetul a păstrat în memorie în special dansurile Dianei Șoșoacă pe ritmurile piesei „Kibori”. O foarte mică parte. Școala SOS a însemnat discursuri de multe ore despre „valorile legionare” sau naționaliste și din când în când, scandări „Free Palestine”. Am fost în primele două zile la Școala de vară SOS România, organizată în Prahova, și îți spun cum a fost.