
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Am selectat 12 articole, unul pentru fiecare lună din an, la care echipa Școala 9 a lucrat anul acesta și care, credem noi, merită să le recitiți. În ultimul an, reporterii și colaboratorii publicației v-au adus în față povești ale unor profesori remarcabili, apreciați la nivel internațional, elevi și liceeni curajoși, care și-au împărtășit experiențele și care au îndrăznit să pornească discuții despre felul în care vor să fie educați, despre cum pandemia de COVID-19 și școala online i-au afectat, la nivel fizic și psihic. Școala 9 nu i-a uitat nici pe profesorii care au decedat anul acesta, răpuși de COVID-19, și cărora publicația le-a făcut o reverență.
Filosoful și pedagogul american John Dewey spunea că „educația nu este pregatirea pentru viață, educația este viața însăși.”. Cu această idee în minte, iată „calendarul” cu cele 12 materiale pe care publicația Școala 9 vi-l propune pentru acest final de an.
Cadrele didactice, părinţii şi copiii din comuna Curcani, Călăraşi, fac front comun pentru a ţine pasul cu educaţia online. Ei învață împreună că tehnologia nu e cunoaștere, tehnologia este instrumentul cunoașterii. Aşa depăşite moral şi fizic cum erau, cu WC-ul în curte, cu clase arhipline, cu program în trei schimburi, şcolile şi grădiniţele nivelau, de bine, de rău, diferenţele dintre copii. De pildă, manualele veneau târziu pentru toţi, şi de la sate, şi de la oraşe. Și tot, teoretic, erau gratuite. Pe când Internetul nu vine la fel peste tot. Învăţarea online a subliniat cu roşu inegalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.