
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Părinții unei grupe de la Grădinița nr. 18 din Bacău spun că s-au săturat să facă activități de pe fișe și să îi învețe pe copii lor poezii, după instrucțiunile educatoarelor. Vor ca educatorii să facă și întâlniri online cu copiii.
Furia se naște și crește subtil, se manifestă distructiv, dar câteodată se fructifică în artă, sport, și în proiecte comunitare. Am vorbit cu psihologa Silvia Ciubotaru despre acest sentiment puternic, care ne dirijează emoțiile și viețile.
Mihail Stănescu este student în ultimul an la Electronică, în cadrul Politehnicii din București. A început să participe la concursuri încă din clasele primare, iar interesul pentru competiții nu l-a părăsit nici acum, considerându-le cu totul o experiență educațională: cunoști competitori din toate țările, o nouă cultură și emoțiile competiției te modelează. La cea din Tunisia, de pildă, evaluatorii veneau incognito la standul lor. „Cineva cu un proiect mai puțin calitativ, dar care știe să își vândă povestea iese pe plus”, crede Mihail, care a povestit pentru Școala9 ce îl motivează să se implice în astfel de activități.