
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Pentru că dedicăm luna iunie ultimului clopoțel, am făcut echipă cu patru adolescenți în ultimul an de liceu, care își vor fotografia și intervieva prietenii de generație. Aceasta este ultima poveste din serie.
Născut în România, însă emigrat în Israel cu familia de la vârsta de doi ani, Andrei Marin a parcurs toate etapele educației sale preuniversitare, începând cu grădinița și până la liceu, acolo. S-a repatriat în 2020, iar acum este student la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Andrei ne-a povestit despre materiile pe care le-a studiat în Israel, despre structura examenelor, despre relația profesor-elev, dar și despre modul în care a reușit să își păstreze conștiința identității românești pe parcursul celor 20 de ani petrecuți departe de țară.
Din când în când, deschid un volum de proză contemporană şi recitesc o povestire: „Grifonul”, de Charles Baxter. Un învățător se îmbolnăveşte, apare în locul lui o suplinitoare, apoi nimic nu mai e ca înainte: adunările au rezultate diferite de la caz la caz, cuvintele antipatice dispar din vocabular, Beethoven simulează surzenia, îngerii merg la concert (stau pe interval, unde nimănui nu i-ar trece prin cap să se uite după ei), George Washington… Piramidele… fotosinteza… Se deapănă istorii și taine, la un moment dat vine vorba despre un animal cu cap și aripi de vultur și corp de leu.