E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.
„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…
543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
Elevii de clasa a 8-a au susținut la începutul lui februarie simularea pentru Evaluarea Națională, iar mâine, 23 februarie, se vor afișa rezultatele. Subiectele au stârnit diverse polemici, mai ales la matematică. A fost și prima oară când toate lucrările au fost corectate digitalizat. Lăsând detaliile organizatorice deoparte, sunt notele mici la simulare un motiv de demoralizare pentru elevi sau un prilej ca să se organizeze și să-și acopere lacunele în următoarele trei luni? Școala 9 a discutat cu șapte elevi ce au trecut în ultimii ani prin acest examen și care le dau colegilor lor mai mici speranță: examenul nu e un capăt de lume, dar necesită concentrare și pregătire.
