
E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.

Ca facilitator educațional în județul Bacău, Alina Mirt, a trecut pragul multor școli de la țară. Lipsurile educației românești sunt trase după fiecare examene naționale, odată cu linia de demarcație trasă sub media 5. Există însă o nevoie și mai mare în școlile din toată țara: de toalete decente, cu hârtie igienică și săpun. Alina Mirt propune, în pragul organizării unei noi sesiuni de concursuri pentru directori, un ochi vigilent, la evaluarea celor care mai vor un mandat, și la cum arată băile din școala pe care au manageriat-o.
Peste 300 de părinți din orașele Chișinău și Sângerei din Republica Moldova au fost instruiți de o echipă de psihologi școlari cum să-și îmbunătățească relația cu copiii lor aflați la vârsta complicată a adolescenței. Programul de educație parentală se numește CONECT – adolescența pe înțelesul părinților. De două ori pe săptămână, părinții au participat la întâlniri cu specialiștii, au discutat și și-au împărtășit experiențele avute cu adolescenții lor. La capitolul psihologi școlari, Moldova stă mai bine decât România: are un specialist la 740 de elevi, în timp ce la noi este unul la 1.000.
REZOLVAT PODCAST 2. Când vorbim de abandon școlar, adesea ne uităm cu un deget acuzator către școală. Deși unitățile de învățământ pot face multe lucruri să-i sprijine pe elevi, e nevoie ca toate instituțiile să lucreze împreună pentru a ajuta familiile vulnerabile. Asta înseamnă asistență socială, asistență medicală și consiliere școlară, așa cum UNICEF a pilotat deja în mai multe zone din țară cu rezultate. În al doilea episod din podcastul REZOLVAT, Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România vorbește despre modurile de intervenție care aduc rezultate în creșterea incluziunii școlare.