profesoară universitară Purdue University

Cătălina Florescu

Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Editorial. „Normal” este un cuvânt toxic. Sau despre dizabilitățile noastre, la școală și în viață

de Cătălina Florescu

În 1999 Liane Holliday Willey publica Pretending to Be Normal, o carte inspirată din propria experiență cu sindromul Asperger care face parte din multele manifestări ale autismului. Autoarea a scris cartea reflectând la copilăria ei, la felurile aparte de a reacționa, la „ciudățeniile”, idiosincraziile ei, dar și pentru a face loc unui dialog care pe vremea copilăriei ei nu exista. Autoarea se duce mult mai mult în timp, la sfârșitul anilor ’70 și întreaga decadă a anilor ’80 atunci când în Statele Unite unui copil ca ea, cu rezultate excepționale, bizareriile din comportament, stângăciile sociale erau mai puțin percepute ca fiind un semn al unei boli. 

20.02.2024

Alte articole

Cancelarie

Mărturia unei profe de mate retrasă după 36 de ani la catedră: „Regret că nu am fost mai curajoasă în a încerca să schimb sistemul”

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu

Ce rămâne după o viață de muncă alături de elevi? În unele aspecte, sinceritatea. Profesoara de matematică Dorina Jugureanu recunoaște că a fost formată într-un sistem de educație vechi, cu bune și rele. De pildă, îi pare rău că i-a luat mult să se scuture de lecția „nu vorbi neîntrebat”, pe care a prins-o și ea la școală. Ea a istorisit pentru Școala 9 o istorie care integrează destinul mai multor colege și colegi și a unor generații de elevi care astăzi la rîndu-le au copii și se uită la școală cu nostalgie și realism.

30.09.2020
Clasă

Am întrebat o sută de elevi despre teme. „Am primit mai multe teme în timpul școlii online”

de Oana Ene

În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.  

27.09.2021
Laborator

850 de cărți puse pe lista neagră a bibliotecilor școlare, în Texas, SUA. Majoritatea sunt despre LGBT, gen și educație sexuală

de Adelina Mărăcine

Un politician texan a întocmit o listă cu cărți care ar trebui să dispară din bibliotecile școlare fiindcă le produc elevilor „disconfort”. Cele 850 de cărți abordează în marea majoritate teme precum identitatea de gen și antirasismul. Printre ele sunt și cărți premiate. Ironia face ca unul dintre titluri să fie chiar „Anul în care au fost arse cărțile”, de Nancy Garden, care spune povestea unui profesor care încearcă să scoată din școală toate cărțile despre educație sexuală.

15.01.2022