
Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

În jur de 1.300 de studenți, veniți din alte orașe ale țării, rămân vara în campusul Grozăvești, unde sunt cele mai multe locuri de cazare pentru cei care învață în facultățile Universității din București. Rămân în Capitală în principal pentru că au mai multe șanse să găsească un job, spun ei - își doresc să fie independenți și să capete încă de-acum experiență în muncă. Unii dintre ei mărturisesc că s-ar plictisi pentru că în orașele mai mici în care locuiesc „poți bea cafea în trei locuri, nu e nimic dinamic”.
Își propune școala să genereze incluziune socială? Care sunt șansele reale de reușită școlară ale unui elev dintr-un mediu defavorizat? Ce efect va avea pandemia asupra copiilor din familii sărace? Sebastian Țoc, sociolog, ne-a răspuns la mai multe întrebări despre legătura dintre educație și inegalitate socială.
Cercetătoarea în educație Andreea Eșanu face o analiză a practicii internaționale în ceea ce privește admiterea la liceu și arată de ce un examen în plus pe lângă cel de Evaluare Națională nu va duce la rezultatele sperate de Ministerul Educației. Potrivit surselor oficiale, posibilitatea ca toate liceele care au avut concurență cu un an înainte să organizeze examene de admitere ar duce la o orientare mai bună a elevilor către specializările care li se potrivesc și ar reduce fenomenul transferurilor. Dimpotrivă, specialista în educație susține că cel mai probabil această dublă selecție va duce la adâncirea diferențelor între școli, și-așa considerabilă: „Sistemele performante de educație care au eliminat această presiune a selecției sunt cele care au reușit să aducă cam toate școlile la niveluri foarte apropiate de performanță și calitate”.