
Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Printre liderii lumii, pentru prima oară, la a 28-a ediție a Conference of the Parties, cunoscută drept COP 28, au participat și copii din toată lumea. Eva, elevă în clasa a X-a din Giurgiu, a mers la Dubai cu un mesaj ferm al generației ei cu privire la schimbările climatice. Le-a povestit celor de acolo și despre cum e afectat orașul ei de la malul Dunării de încălzirea globală.
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a propus ca antidot la „goana după note” să fie înlocuit sistemul de evaluare cu note prin „admis/respins”, în gimnaziu, la materiile muzică, desen și sport. Am întrebat trei profesori care predau aceste discipline cum văd ideea. „Admis/respins nu înseamnă că eliminăm evaluarea”, avertizează Antoaneta Luchian, profesoară de muzică în Iași.
„Nu e de profil real”, „nu gândește logic”. Etichetele vin repede pentru elev, dar și pentru profesor: „de ce n-a făcut cu elevii mai multe tipuri de probleme?”. Nici părintele nu scapă: „de ce nu ați făcut probleme acasă cu el?”. Mai rar ne întrebăm dacă elevul a fost învățat cum să citească un enunț științific.