profesoară universitară Purdue University

Cătălina Florescu

Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Editorial. „Normal” este un cuvânt toxic. Sau despre dizabilitățile noastre, la școală și în viață

de Cătălina Florescu

În 1999 Liane Holliday Willey publica Pretending to Be Normal, o carte inspirată din propria experiență cu sindromul Asperger care face parte din multele manifestări ale autismului. Autoarea a scris cartea reflectând la copilăria ei, la felurile aparte de a reacționa, la „ciudățeniile”, idiosincraziile ei, dar și pentru a face loc unui dialog care pe vremea copilăriei ei nu exista. Autoarea se duce mult mai mult în timp, la sfârșitul anilor ’70 și întreaga decadă a anilor ’80 atunci când în Statele Unite unui copil ca ea, cu rezultate excepționale, bizareriile din comportament, stângăciile sociale erau mai puțin percepute ca fiind un semn al unei boli. 

20.02.2024

Alte articole

Clasă

Limba rusă în școli, între nostalgie și utilitate. „Rușii sunt lângă noi, e bine să le cunoaștem limba”

de Medeea Stan. Foto: Eli Driu

Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.

26.07.2021
Laborator

Literatura contemporană e în altă parte

De Emanuela Ignățoiu-Sora, colaj de Anna Grozavu

Adolescenții citesc literatură română de nevoie. Dacă nu li s-ar preda doar Eminescu și Rebreanu, poate că ar ajunge să-i iubească pe Cărtărescu sau Braniște.

02.08.2018
Clasă

Elevii din județul Cluj au cerut burse. Primarul din Chiuiești le răspunde în versete: „Supuneți-vă autorităților, așa poruncește Dumnezeu”

de Cristina Radu. Foto: Eli Driu

În comuna Chiuiești, Cluj, burse elevilor sunt date fără vreo regulă, fără o hotărâre de consiliu, cum cere legea. Într-un schimb de adrese cu tinerii de la „Școli curate”, primarul Gavril Mihuț le dă în locul informațiilor sfaturi religioase și îi trimite să se adreseze Guvernului. Problemele cu educația nu se opresc doar la burse în Chiuiești. Într-unul din satele din comună, elevii învață în casa unor localnici și împart WC-ul din spatele curții cu aceștia. Primarul nu a reușit în ultimele cinci mandate să găsească o soluție.    

17.01.2021