profesoară universitară Purdue University

Cătălina Florescu

Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Editorial. „Normal” este un cuvânt toxic. Sau despre dizabilitățile noastre, la școală și în viață

de Cătălina Florescu

În 1999 Liane Holliday Willey publica Pretending to Be Normal, o carte inspirată din propria experiență cu sindromul Asperger care face parte din multele manifestări ale autismului. Autoarea a scris cartea reflectând la copilăria ei, la felurile aparte de a reacționa, la „ciudățeniile”, idiosincraziile ei, dar și pentru a face loc unui dialog care pe vremea copilăriei ei nu exista. Autoarea se duce mult mai mult în timp, la sfârșitul anilor ’70 și întreaga decadă a anilor ’80 atunci când în Statele Unite unui copil ca ea, cu rezultate excepționale, bizareriile din comportament, stângăciile sociale erau mai puțin percepute ca fiind un semn al unei boli. 

20.02.2024

Alte articole

Cancelarie

Editorial. O profesoară se revoltă pe părinții care, la trei zile după suspendarea grevei, se întreabă: „Card cadou sau numai flori pentru doamna?”

de Claudia Goga

Greva s-a terminat. Pe repede-înainte, pe grupurile de WhatsApp, mămicile s-au mobilizat și au pus întrebarea, la care așteaptă urgent răspuns: „Ce-i luăm doamnei? Ce le luăm doamnelor? Card cadou sau numai flori?” Doar asta le-a rămas părinților de la cei care au făcut grevă și au mărșăluit cu miile prin București? Că profesorii sunt săraci? 

15.06.2023
Clasă

Editorial. Uneori îți vine să zici că Rita c’est moi

de Monica Halaszi și Horia Corcheș

„— De ce te-ai făcut profesoară?
— Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”

Cu toții cred că ați avut momente în care v-a reținut atenția un serial și ați făcut binging (nu, nu căutați termenul în DEX, nici în DOOM, nu o să-l găsiți; expresia a face binging a fost consacrată de o reclamă a unui operator de telefonie și își are rădăcinile în binge-watching, concept apărut la finalul secolului al XX-lea). Adică ați avut chef să vă uitați pentru o perioadă lungă de timp la filme sau să urmăriți în maraton toate sezoanele serialului proaspăt descoperit. 

01.02.2022
Laborator

Psihologul Ligia Moise, despre cazul băiatului bătut la grădiniță: „La acea educatoare nu se gândește nimeni. Și ea trebuie să facă terapie”

de Andreea Archip. Foto: Pixabay

O educatoare din Fetești se filmează când lovește un copil în timpul activităților de la grădiniță și din greșeală trimite videoul pe grupul de Whatsapp al părinților. Se face o anchetă, educatoarea își cere pensionarea și iese din sistem. Într-un interviu pentru Școala 9, psihologul Ligia Moise explică mecanismele prin care un profesor ajunge să fie violent și subliniază faptul că nu doar victimele au nevoie de terapie, ci și agresorii. „Dacă noi nu ne ocupăm de agresori la modul corect, nu facem decât să cărăm apă cu ciurul și apoi să ne mirăm de câte victime avem”.

15.10.2020