
Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Cei doi profesori de Școala 9, Monica Halaszi și Horia Corcheș, scriu în această săptămână despre vocile din cancelarie, acele voci care îi cern pe profi de prestatorii de servicii, care îi aleg pe cei cărora le pasă de elevi de roboții veșnic preocupați de a-și termina de predat materia. O analiză din interior a tipologiilor de la catedră, văzută din culise, cu minte limpede și mai ales cu inimă de „profesor ales”.
Un raport guvernamental publicat recent privind viața profesională a profesorilor din Anglia a constatat că nivelul de bunăstare al acestora este mai scăzut decât cel al populației generale. Mai mult de jumătate dintre cei peste 11 mii de profesori și directori de școli care au participat la studiu au declarat că munca lor le afectează negativ sănătatea mintală, notează The Conversation. Specialiștii vin și cu o metodă de a-i ajuta.
Sunt elevă în clasa a XII-a și mă pregătesc pentru Bac. În timp ce răsfoiam manualele și lista ce cuprinde operele de studiat – 18 la uman, 13 la real – am observat ceva care m-a deranjat profund: niciuna dintre aceste opere nu e scrisă de o femeie. M-am întrebat, de ce lipsesc vocile feminine din ceea ce ar trebui să fie o reflecție completă a literaturii române? M-am hotărât să nu mă mulțumesc doar cu întrebarea, ci să caut un răspuns. Așa a început cercetarea mea.