
Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Limbajul semnelor nu este doar un instrument pentru persoanele cu deficiențe de auz. Este o metodă prin care toți copiii își pot dezvolta abilitățile de comunicare, explică primul învățător italian care a început să predea limbajul semnelor, el însuși o persoană cu deficiențe de auz.
Smartphone-ul este un companion permanent pentru adolescenți, iar bâzâitul constant al notificărilor din aplicațiile de socializare și jocuri îi încurajează pe aceștia să-și verifice telefonul atât de des încât ajung să-l folosească până la 16 ore pe zi. Într-o zi obișnuită, jumătate dintre copii primesc 237 de notificări, un sfert dintre ele în timpul orelor de școală, arată o cercetare recentă. Unii primesc până la 5.000 de notificări în 24 de ore.
Școlile ucrainene din zonele ocupate de ruși fie s-au închis, fie au trecut la programa rusă, fie s-au mutat exclusiv în online. Profesorii se tem de persecuții din partea ocupanților, chiar și când țin lecții virtuale. Iar mulți copii sunt nevoiți să abandoneze cursurile din cauza lipsei electricității, a conexiunii la internet și a nevoilor amplificate de război, scrie publicația Politico.