
Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Școala 9 a stat de vorbă cu trei foști miniștri ai Educației, pe care i-a întrebat cum ar fi făcut ei, dacă ar fi fost în funcție în vremea pandemiei de coronavirus. Mircea Miclea susține că examenele ar trebui să fie cât mai apropiate de ceea ce știau elevii din anii anteriori, Andrei Marga afirmă că prin reducerea materiei de examen se slăbesc de fapt examenele, iar Sorin Cîmpeanu arată că examenele trebuie date în condiții de siguranță.
Din septembrie 2023, școlile profesionale vor fi înlocuite de liceele tehnologice care vor fi obligate, potrivit noilor propuneri din Educație, să rămână fidele filierei lor, adică fără clase vocaționale sau teoretice. Conducerea Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga”, din orașul Negrești, județul Vaslui, a lansat o petiție online prin care cere Ministerului Educației o excepție de la regulă: orașele mici, cu un singur liceu, să-și păstreze clasele de până acum. Altfel, copiii din medii defavorizate riscă să rămână fără opțiuni.
Poveștile. Poveștile le plac în egală măsură celor mici și celor mari. Vindecă, educă, motivează. Ce e, în fond, altceva, întreaga istorie, întreaga lume, în existența ei diacronică, decât o narațiune? Nimic nu există în afara unei narațiuni, iar poveștile, în formele pe care le-a consacrat teoria literară, fie ca povestiri, basme, parabole sau legende, fie în altele, corelative, sunt narațiuni paideutice, ne învață cum să trăim, cum să alegem binele de rău, pe ce să punem preț și de ce să ne ferim.