
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Pe lângă școală, mii de copii din România își împart programul între concursuri, ore de pian sau limbi străine, modelling, muzică sau sport. În acest an pandemic, copiii au învățat, pe lângă lecțiile din programa școlară, cum să trăiască departe de colegi, de prieteni, de scenă, de podium, fără activități extracurriculare. Școala 9 vă prezintă povestea a trei copii pasionați de karting și de muzică și au încercat să nu-și abandoneze hobby-urile nici în pandemie. Și asta i-a ajutat să depășească un an care a lăsat cicatrici psihologice la copiii și tinerii din toată lumea.
Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
În 2019, doar 140 de mii de elevi, 4,6% din total, erau înscriși la opționalul „Educație pentru Sănătate“. Cum educația sexuală nu poate ajunge la ei prin intermediul școlii, Asociația SECS a lansat Myra, prima aplicație mobilă în limba română de acest gen. Mai ales că 86% dintre români accesează internetul de pe un smartphone. Myra se adresează în special tinerilor peste 15 ani din mediile dezavantajate și cuprinde informații despre relații, violență sexuală, metode de contracepție, menstruație, boli cu transmitere sexuală, sarcină, fertilitate și igienă.