A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.
Iepurele a luat multe forme și semnificații de-a lungul istoriei, atât în folclorul diferitelor popoare, cât și în artă, începând cu apărătorul împotriva vrăjitoarelor și simbol al sexualității până la renaștere și Bugs Bunny. Cum a ajuns însă să fie imaginea Paștelui?
Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.
Cum a devenit mai comod să trimiți mesaje decât să vorbești efectiv la telefon, această abilitate a devenit mai valoroasă pe piața muncii. O americancă a înființat o firmă de consultanță să-i ajute pe angajații din Generația Z (născuți la finalul anilor 1990 și până în 2010) și pe Millenials (născuți între anii 1980 și până spre finalul anilor 1990) să-și depășească fobia de a vorbi la telefon, scrie Bussines Insider.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
