
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?
REZOLVAT. În anii 2000, învățătoarea Maria Gheorghiu pornea la pas împreună cu activista americană Leslie Hawke prin satele din Bacău să-i aducă pe copii la școală și mamelor să le găsească de muncă. Două decenii mai târziu, proiectele OvidiuRo pornite în câteva localități au devenit programe naționale, chiar și legi. Invitată la podcastul REZOLVAT pe tema literației, Maria Gheorghiu vine tocmai la fix cu o propunere, într-un an electoral în care românii sunt chemați de încă trei ori la vot și implicit la petreceri câmpenești: ziua satului să fie dublată de ziua lecturii în fiecare localitate.
„Dana, 14 ani”. Astea au fost primele lucruri scrise de mine în jurnalul care stă și acum în camera mea. În momentele în care mă urăsc, chiar și pentru o secundă, mă pun să-l recitesc. Când l-am primit eram încă fericită. Îl primisem de Crăciun, era 2015 si aveam 13 ani.