
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Criteriile de acordare a burselor de merit în școli și licee au provocat dezbateri ample, după ce ministerul a decis să acorde burse și primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor, nu doar celor care au peste 9,50. Ministrul Educației, Ligia Deca, a spus că în acest fel se va crea o „competiție sănătoasă” la nivelul fiecărei clase. Ada Roseti, specialistă în științele educației, e de părere că, deși există avantaje în asta, pe termen lung se va dovedi o măsură în dezavantajul copiilor.
Educația la distanță pune atâta presiune pe elevi, încât se poate ajunge și la sinucidere. S-a întâmplat cu doi liceeni din Indonezia. În timp ce Ungaria le oferă elevilor internet gratuit, Italia caută soluții să deschidă școlile în siguranță în ianuarie. Profesorii din Norvegia au fost atât de marcați de tragedia din Franța, când un coleg de-al lor a fost decapitat, încât nu mai vor să le arate caricaturile cu Profetul Mohamed elevilor la ore. Selecția Educația în lume din această săptămână.
E mai bine cu camere video în clase și alte spații din școală? Răspunsul nu e simplu: deși scad incidentele și faptele antisociale, există și efecte psihologice asupra elevilor, în special a celor din grupuri dezavantajate. Școala 9 s-a uitat la măsurile de securitate pe care le iau alte țări și cum sunt percepute ele.