„Ce am reușit? Am reușit ca toți copiii din clasă până la finalul clasei a patra citeau și nu bine, ci foarte bine. Și credeți-mă, pentru o clasă din Budești, dintr-o comunitate defavorizată, este un mare plus. Dar mai mult decât că citeau, înțelegeau ceea ce citesc, iar asta a facilitat învățarea la toate celelalte discipline. Am văzut bucuria copiilor de a învăța. Le plăcea să învețe. De ce? Pentru că înțelegeau ceea ce citeau, le era ușor să învețe.”
Liliana Anghel a povestit în cadrul conferinței „REZOLVAT la Călărași”, care a avut loc pe 19 iulie la Muzeul Municipal, despre felul cum abordează învățarea pentru elevii ei de la Școala Gimnazială „Gheorghe Manu” din Budești. Lili este de etnie romă și un exemplu de reușită pentru elevii ei, mulți dintre ei de etnie. De 35 de ani la catedră, învățătoarea este și în programul Teach for Romania, a dezvoltat proiecte prin Fundația Noi Orizonturi, și-a făcut și ea o asociație - S.P.E.R - prin care să-i sprijine pe elevi.
Modelele pentru copii sunt extrem de importante, crede Lili, mai ales că „în Budești sunt oameni care s-au îmbogățit peste noapte, fără carte. Am încercat să le explic copiilor că asta este temporar, că sunt ilegalități, dar îmi este greu să-i conving, nu reușesc cu toți” povestește ea.
Alături de Liliana Anghel, au mai prezentat povești de succes și Viforel Dorobanțu, directorul Școlii din Curcani, Luciana Radu și Loredana Fulga de la Centrul de Jurnalism al Liceului „Danubius”, și profesorul psiholog Mădălin Niculae. Au fost prezenți și inspectorul școlar adjunct din Călărași Călin Nicușor și viceprimarul Gheorghe Stoian, fost director al Liceului „Mihai Eminescu” din oraș.
Școala care îi duce pe elevi de la nota 3 la 7
Școala din Curcani, Călărași, a intrat în urmă cu cinci ani într-un program de pilotare al Ministerului Educației și toată cancelaria s-a consultat ce să schimbe ca să îi sprijine pe elevi.
„În primul rând, am întrebat copiii de primar și de gimnaziu care sunt disciplinele, din punctul lor de vedere, la care întâmpină greutăți, la care vin cu teamă și de ce. Și în zona de științe a fost o problemă mare de tot, căci am aflat că la tot ce înseamnă fizică, chimie, biologie, matematică, unde și mediile copiilor erau mici, ei veneau cu teamă la școală”, a povestit directorul în cadrul conferinței.
- 6 din 10 elevi români au anxietate matematică, potrivit raportului național privind alfabetizarea numerică din România, realizat de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio. Adică vin cu frică la orele cu cifre pe tablă pentru că simt că nu se pot descurca.
- Elevii care au anxietate matematică tind să aibă rezultate mai slabe decât cei care au o atitudine pozitivă față de această materie. Anxietatea aceasta este legată și de motivația proprie de a învăța, dar e influențată și de modul în care predă profesorul la clasă și îl sprijină pe elev prin explicații suplimentare, feedback, încurajarea copiilor de a fi activi și adaptarea la nevoile clasei. Teama elevilor vine și din faptul că lipsește limbajul natural din formularea exercițiilor și problemelor, adaptarea cerințelor la lumea reală, la lucrurile din proximitatea elevilor de azi.
„Și ce am făcut noi? Acest program a fost atunci aplicat doar gimnaziului. Și la clasele a 5-a și a 6-a am scăzut o oră de matematică, din 4 ore, am făcut 3 ore. În locul acelor ore de matematică am introdus studiul fizicii și studiul chimiei l-am adus de la a 7-a la a 6-a. Și la matematică, TIC (tehnologia informației și comunicării), fizică, chimie, am stat cu toți la masă, toți profesorii și am orientat toată programa astfel încât să fie unitară pe tot ceea ce înseamnă STEM”, a explicat Viforel Dorobanțu.
La Evaluarea națională, când au intrat în program, doar 15% dintre elevi luau peste 5. Acum sunt la 44%. În 5 ani de implementare.
Directorul spune că au înțeles de la început să școala lor nu poate fi „furnizoare de copii care ajung la colegii naționale”, fiindcă „avem doar 8 părinți cu studii superioare din 1.200. Deci, vă gândiți în ce context suntem. 40% sunt cu 8 clase și vreo 60% cu 4 clase.” Așa că scopul acestora a fost să îi ducă pe elevi către cea mai bună variantă a lor: „Ne-am asumat că noi nu putem să luăm un copil de la 7 să-l ducem la 8-9-10 pentru că nu sunt acolo. Copiii noștri provin din zona asta de 3-5 și îi ducem spre 7-8. Și lucrul ăsta pentru noi e un progres. Că îl măsoară ministerul, că nu-l măsoară…”
„Sper că după măsurile astea de austeritate care cumva dau la temelia unor lucruri, să stăm la masă și să avem voie și noi ăștia din școli și să spunem și noi ce trebuie făcut pentru că din biroul ministerului se vede un Excel. Renunți la școlile care au sub 500 de copii, neștiind din căsuța aia din Excel, că școala s-ar putea să fie la vreo 40 de kilometri de acolo. Cum duc un prof care are prima oră la școala de centru a doua oră la structura arondată de la 40 de kilometri în 10 minute?”, a mai spus Dorobanțu.
„M-au ajutat să-mi spun povestea, să o transform din rușine în putere”
Loredana Fulga a văzut-o prima dată pe Ana cum stătea mai mult singură prin curtea școlii, fără prieteni, fără sprijin de la profesori. „O profesoară mi-a spus clar: pe tine nu te mai suport, sper să nu treci clasa a opta. Am plecat, n-am vrut să rămân repetentă. M-am transferat la Danubius”, a povestit eleva prezentă la conferința de la Muzeul municipal din Călărași. De-a lungul timpului a trebuit să suporte și discriminarea colegilor și profesorilor, fata fiind romă.
Loredana Fulga i-a zis fetei să vină la Centrul de jurnalism din cadrul liceului și de atunci povestea Anei s-a schimbat. „M-au luat sub aripa lor, m-au ascultat, m-au sprijinit, m-au format. M-au ajutat să-mi spun povestea, să o transform din rușine în putere. Astăzi fac parte din echipa lor. Iau interviuri, scriu articole, am chiar propria mea emisiune la matinal. Am trecut de la fata cu probleme la fata cu voce”, a mai spus eleva.
Zeci de adolescenți primesc îndrumare și se pregătesc în jurnalism la centrul înființat în 2008. „S-a simțit nevoia unui spațiu în care acești copii să poată să se redescopere, să vorbească, să se exprime, să se reinventeze. Este pe cele trei mari componente, radio, televiziune și presă scrisă, dar avem și educație media și gândire critică. La finalul clasei 12-a ei știu să redacteze, să editeze, să facă interviuri, reportaje și, bineînțeles, au și alte competențe, astfel încât să se întrețină singuri în facultate”, a povestit Loredana Fulga.
Colega sa Luciana Radu, profesoară de română în liceu, dar și de educație media și gândire critică la Centrul de jurnalism, a explicat că, pe lângă aceste abilități practice pe care liceenii le deprind, o altă reușită este reducerea abandonului școlar. „Școala românească a popularizat doi poli, da? Sunt cei foarte, foarte buni, olimpicii, naționali, internaționali și mai sunt cei pe care îi uită toată lumea și care îngroașă statistica. Centrul de jurnalism a venit și s-a îndreptat fix spre zona aceea cenușie, către copiii din medii defavorizate, pe care îi ajută să-și descopere menirea”, a spus aceasta.
- 16,6% dintre copiii români abandonează prematur școala. Un procent ce ne aduce pe primul loc în Uniunea Europeană la abandonul școlar, potrivit Eurostat. Ținta UE este de a ajunge la o rată de abandon de 9,5% până în 2030. Spre comparație, Croația are 2% rată de abandon.
Cum ridici rezultatele elevilor cu un mesaj pozitiv
Profesorul Mădălin Niculae le-a povestit celor prezenți cum folosește știința la clasă pentru a le arăta colegilor lui de catedră, cu date, cât de mult contează relația cu elevii. A împărțit elevii în două grupuri exprimentale și unul de control, cu aceleași subiecte de rezolvat. Cu o singură variabilă: încurajarea, respectiv demotivarea.
„În primul grup experimental, am spus în felul următor: Eu am încredere în dumneavoastră, sunteți foarte inteligenți, subiectele sunt accesibile și sunt convins că vă veți descurca. În grupul experimental numărul 2, variabila independentă a avut o fațetă negativă, în sensul că instructajul a fost negativ. Le-am spus foarte clar că subiectele sunt foarte dificile, sunt foarte grele, presupun o atenție foarte mare. Și avem și grupul de control pentru că trebuia să compar cu ceva.”
Ce a descoperit? În primul grup experimental care a fost încurajat, media a fost 7,13, iar în cel cărora li s-a spus că subiectele sunt grele media grupului a fost 5.90.
„Deci contează foarte mult modul în care noi ne raportăm la elevii noștri”, a fost concluzia acestuia.
„Ce vrem noi să construim în România peste 15 ani?”
La discuția cu publicul de la finalul întâlnirii din Călărași au fost evidențiate și diverse probleme cu care se confruntă județul, de la abandon școlar, lipsa de resurse și criza de cadre didactice - vin profesori și se titularizează din județe vecine și la început de an școlar se transferă, lăsând catedre întregi neacoperite. Majoritatea celor prezenți au subliniat nevoia de a fi ascultați și că și-ar dori ca ministrul Educației Daniel David să viziteze școli și comunități dezavantajate pentru a înțelege realitatea din sistem.
„Stimați prieteni, cum vrem noi să fie învățământul dacă nu știm proiectul de țară? Ce vrem noi să construim în România peste 15, cum vrem să arate România peste 15-20 de ani?”, a lansat o temă de gândire unul dintre participanți.
- Călărașiul este unul dintre cele 9 orașe de pe traseul Caravana9. Fundația9 împlinește 9 ani și a pornit la drum prin țară cu proiecții de filme, ateliere, expoziții, dezbateri. La Călărași a avut loc dezbaterea „REZOLVAT la Călărași”, realizată de echipa publicației Școala9, dar și proiecția filmului „Balanța” a regizorului Lucian Pintilie, plus ateliere de desen și stickere realizate de artistul Matei Udriște. Toate evenimentele au fost găzduite de Muzeul Municipal Călărași.
- Urmărește următoarele popasuri ale Caravanei9 aici.
