Mihaela Anghelescu este astăzi profesoară de română la Cluj-Napoca, într-o școală privată. Dar în ultimii 23 de ani a lucrat și la stat și la privat, întotdeauna cu copiii și în special cu cei din categorii vulnerabile. A fost pe rând ba „doamna”, ba Mihaela și azi crede că respectul nu stă în cum ți se adresează lumea. A lucrat cu copii care i-au furat banii din poșetă, copii care nu aveau ce să mănânce și pentru care singurele evenimente notabile erau când „mascații” le spărgeau ușa. De la acești copii de care cei mai mulți adulți fug a învățat Mihaela cele mai prețioase lecții de viață.
Inițiatorii proiectului Learn Human Future Skills își doresc să schimbe modul în care învață adolescenții. Să devină autonomi, să descopere ce profesii li s-ar potrivi și să afle ce tehnici de învățare îi ajută cel mai mult. Așa că și-au pus în gând să le ofere cursuri online ținute de traineri, într-o clasă virtuală. Au testat deja conținutul programului pe site-uri partenere, însă ar vrea să dezvolte totul pe propria platformă. „Acești tineri să învețe împreună abilități pentru deceniul sau chiar secolul următor”, spune Armina Sîrbu, cofondatoarea proiectului. Learn Human Future Skills a ajuns în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.
Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?