Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Americanca Brandi Bates, fondatoarea Bibliotecii Copiilor „Din loc în loc”, la Lupeni, Hunedoara, s-a încăpățânat ca în pandemie să organizeze o tabără virtuală. Brandi este și cea care, în urmă cu 20 de ani, a adus în orășelul de pe Valea Jiului plăcerea lecturii împreună, cu voce tare, părinți și copii laolaltă. Brandi povestește pentru Școala 9 cum 39 de participanți, de la doi la 58 de ani, au reușit să spargă barierele online-ului la atelierele de hârtie, de caligrafie, de linogravură sau la cele de făcut pâine cu maia. Iată povestea sa!
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.