Am descoperit teatrul în anii ’80, când căutam în marea plictiseală care ne umplea copilăria să ne găsim activități. Am continuat să studiez, mi-am luat doctoratul în teatrul comparat/medicina umanistă. Văzut nedrept ca pe o joacă, teatrul nu are încă impactul menit. Eu însă mi-am luat cele mai importante lecții de viață din teatru și vreau să le dau mai departe.
„Muzica a deschis lacăte ruginite de rasism, inclusiv în familia mea”. Povestea Șaraimanic și a fondatoarei sale.
Georgiana Riglea a fost un copil care a învățat în clasele primare că ea „nu poate”. Mai târziu, la facultate, profesorii au reușit să-i pună în valoare calitățile și așa a reușit să prindă încredere. De doi ani s-a decis să renunțe la jobul confortabil, dar care nu prea îi aducea satisfacții personale și a mers să predea la sat, în medii vulnerabile. Vrea să pună în valoare calitățile copiilor și să-i ajute „să crească niște adulți sănătoși, fără frustrări”.