În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Bianca Mirică și Crina Dinu, amândouă în vârstă de 17 ani, eleve la mate-info, s-au întâlnit într-o zi pe Zoom și au decis să fondeze The Rory Bookshelf, un club de lectură ce poartă numele lui Rory Gilmore, din serialul „Gilmore Girls”. Bianca și Crina au adunat deja în jurul lor câteva zeci de tineri pasionați, ca ele, de citit, cu care se văd ocazional online ca să vorbească despre cărți, și au organizat, în septembrie, prima conferință a clubului. Atât ele, cât și două tinere scriitoare oferă, prin Școala 9, câteva recomandări de cărți ce au ca temă principală educația.
Andrei, 44 de ani, s-a mutat în Franța, în septembrie 2014, cu soția și fiica lor, care abia terminase clasa zero în țară. Bărbatul povestește pentru Școala9 cum e viața pe băncile unei școli private din sudul Franței.
“Aici toți copiii sunt elevi, nu contează culoarea pielii, de unde vine, cine sunt părinții”, spune Andrei, despre politica de egalitate a unei țări care vineri, 16 octombrie, a suferit o tragedie: un profesor a fost decapitat în apropierea liceului de un extremist, fiindcă le arătase elevilor caricaturile cu Profetul Mohamed, realizate de Charlie Hebdo.