Elevii și părinții au „sorcovit” ieri Ministerul Educației. Au cerut să trăiască mai mult predictibilitatea în structura anului școlar, să înflorească fondurile pentru transportul elevilor și să se reorganizeze mai iute și mai bine olimpiadele școlare. Dar în afară de organizarea acestor concursuri, după o pauză de doi ani, cred că este necesară o discuție serioasă despre ce mai înseamnă excelența în învățământul românesc. În cele 19 centre de excelență funcționale în toată țara, am descoperit că nu toți profesorii sunt plătiți și că fac apel la sponsorizări atunci când au nevoie de materiale didactice.
Ora de sport e cunoscută de toți elevii, actuali și foști, căci această materie e prezentă și în România, la fel ca în alte țări, pe tot parcursul studiilor, din clasa 0 până în clasa a XII-a. În general, sportul din școli înseamnă fotbal, baschet sau rugby, potrivit publicației de jurnalism și cercetare The Conversation. Aceste sporturi au beneficii precum înțelegerea lucrului în echipă ori promovarea competiției. Dar nu mulți dintre cei care termină școala mai continuă să le practice.
Agenția care acreditează școlile de stat și private a fost verificată anul trecut de Ministerul Educației, instituție în curtea căreia se află. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu semnala în august 2021 mai multe nereguli la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) și cerea mai multor instituții ale statului să facă anchete: Curții de Conturi, Agenției de Integritate și Parchetului de pe Lângă Judecătoria Sectorului 1. Școala 9 a solicitat informații despre stadiul verificărilor și a aflat că lucrurile nu stau foarte diferit de momentul în care acestea au fost cerute.