Reporter

Irina Tacu

Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.

Alte articole

Clasă

O învățătoare dintr-o comună defavorizată spune poveștile a cinci copii pe care i-a pierdut pe drum

de Florentina Tituleac

Majoritatea elevilor se reîntorc în bănci de astăzi. Alții rămân să facă școală online și mai este o categorie care deși figurează în catalog, nu mai face niciun fel de școală. Peste 15% dintre elevii români abandonează studiile. Ca să poți să combați fenomenul, e nevoie de o intervenție complexă. Nu e suficient un cadru didactic dedicat, nu e de ajuns un mediator școlar sau un asistent social care își face treaba. E vorba despre toți împreună și în plus, de autorități locale și naționale care să creeze condiții decente de trai. Florentina Tituleac, învățătoare într-o comună dezavantajată din Brașov, a descoperit acest lucru încercând să-i țină în clasă pe toți elevii ei. În ciuda eforturilor, nu a reușit. Povestea a cinci dintre elevii pentru care mai notează în catalog doar absențe, în Școala 9.  

07.02.2021
Clasă

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu: „Foarte importantă este aerisirea spațiului, dacă nu mai importantă decât distanțarea”. Studiile îl contrazic: ambele măsuri sunt „esențiale“

Florinela Iosip

La începutul lunii februarie, înainte ca peste două milioane de elevi să revină fizic la școală, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu a declarat că aerisirea claselor este mai importantă decât respectarea distanțării de cel puțin un metru - cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății - în vederea siguranței copiilor și angajaților din unitățile de învățământ. La solicitarea Școala 9, Ministerul Sănătății a transmis două studii pe care se bazează Vlad Voiculescu pentru această afirmație: niciunul nu arată că aerisirea ar fi mai importantă decât distanțarea fizică, ci spun că ar trebui să fie complementare.

02.03.2021
Laborator

Editorial. Sorcovind școala sau dorințe de început de 2022

de Monica Halaszi și Horia Corcheș

Vă amintiți vremurile de altădată, când, în dimineața de 1 ianuarie, împodobeam o crenguță cu flori de hârtie și cu acest accesoriu le uram părinților și celor cunoscuți să trăiască, să îmbătrânească – și nu oricum – ci ca un măr, ca un păr... Vă amintiți vremurile când ni se ura să fim tari ca piatra, iuți ca săgeata? Nu știm dacă se mai merge astăzi cu sorcova și dacă da, cât anume din semnificațiile ei sunt păstrate; s-ar putea să se fi golit de esență și să fie doar un pretext pur comercial. Dar în aceleași vremuri de altădată, se spunea că dacă rămâi nesorcovit nu-ţi va merge bine tot anul, așa că în prima zi a anului, atunci când am început să scriem articolul pe care îl veți citi miercuri, ne-am gând că v-am putea sorcovi noi, așa, ca să vă/ne meargă bine în 2022. 

04.01.2022