
Este part-time ilustratoare, part-time profesoară la Colegiul de Arte „Carmen Sylva” din Ploiești. Desenează mult și visează să deseneze și mai mult. O găsiți aici.

An de an, la examenele naționale, absolvenții se confruntă cu unele exerciții care le creează dificultăți. Unele au răspunsuri care par prea simple, altele necesită mai mult efort de gândit. Totuși, aceștia sunt itemii care fac adesea diferența între nota dorită și nota primită. Profesoara de limba și literatura română Beatrice Simion a identificat exercițiile care ar fi putut să fie capcane pentru elevi.
Temele pentru acasă nu ar trebui să depășească mai mult de două ore pe zi, potrivit unui ordin de ministru din 2016. Potrivit Uraniei Cremene, expert în parenting și autoarea programului „All About Parenting”, temele ar trebui să respecte regula „10 minute pe nivel școlar”. Adică un copil de clasa întâi să aibă o temă care să-i ocupe 10 minute, și abia un licean din ultimul an să ajungă la două ore de teme pe zi. Urania Cremene a explicat într-un interviu pentru Școala 9 de ce visul părinților de a avea copii premianți îi poate duce pe cei mici în pragul depresiei. „Un pas important ar fi să dăm puțin la o parte visul copilului cu 10 pe linie, al premiantului care știe de toate la același nivel, iar acest «la același nivel» înseamnă «mediocritate»”, crede expertul în parenting.
Elevii de clasa a VIII-a care au susținut luni, 5 februarie, simularea Evaluării Naționale la Limba Română, au primit două texte la prima vedere: un fragment din romanul „În umbra ei”, de Simona Antonescu, și unul din articolul profesorului Liviu Papadima „Pisica mea în sala de lectură”, din Dilema Veche. Pe baza lor, elevii au avut de rezolvat câteva cerințe de vocabular, gramatică și de înțelegere a textelor. Profesoara Maria Melente explică în Școala 9, punct cu punct, ce ar fi trebuit să scrie viitorii absolvenți de clasa a VIII-a.