Scriitor. Excelolog. Organizator. Părinte. A lucrat la săptămânale, trimestriale și o agenție de știri și a coordonat o revistă pentru bărbați.
Copiii nu vin la școală nu doar din cauza școlii, în spate sunt și factori de natură socială și medicală. E nevoie, prin urmare, de mai multe instituții care să combată abandonul școlar, crede Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România, organizație care de peste 30 de ani implementează proiecte care își arată eficacitatea. La REZOLVAT podcast, aceasta a vorbit despre două dintre ele: Pachetul Educație Incluzivă de Calitate și Pachetul Minim de Servicii.
REZOLVAT. În anii 2000, învățătoarea Maria Gheorghiu pornea la pas împreună cu activista americană Leslie Hawke prin satele din Bacău să-i aducă pe copii la școală și mamelor să le găsească de muncă. Două decenii mai târziu, proiectele OvidiuRo pornite în câteva localități au devenit programe naționale, chiar și legi. Invitată la podcastul REZOLVAT pe tema literației, Maria Gheorghiu vine tocmai la fix cu o propunere, într-un an electoral în care românii sunt chemați de încă trei ori la vot și implicit la petreceri câmpenești: ziua satului să fie dublată de ziua lecturii în fiecare localitate.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
