Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.
De teama pandemiei, profesorii de sport cer adeverințe medicale cu „apt sănătos” pentru toți elevii. Chiar dacă fac sportul online. Viorica Milea, un medic de familie din sectorul 6, spune că adeverințele sunt valabile doar la începerea unui nou ciclu școlar, adică pentru clasele I, a V-a și a IX-a. Cu toate astea, este asaltată cu cereri, acum mai mult decât în alți ani.
Inspectorul școlar pentru educației fizică, Laurențiu Oprea, spune că profesorul trebuie să fie asigurat în cazul unui accident: „Și când lucrează online fac efort fizic, că nu stau în fața calculatorului și se uită unii la alții.”
„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
Mai multe companii din Marea Britanie, Irlanda, Australia sau Japonia au implementat deja săptămâna de lucru de patru zile. Dar cum ar arăta școala cu program redus? O echipă de specialiști în educație din cadrul Oregon State University a analizat impactul săptămânii de școală de patru zile asupra rezultatelor elevilor de liceu, scrie Science Daily. Încă din 1973, școlile din SUA au început să reducă programul la patru zile, cu scopul ca școlile să reducă din costuri. Astăzi, rațiunea ține de oferirea profesorilor unei zile libere și elevilor timp pentru alte activități.
