
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.
4 din 10 elevi români de școală generală nu înțeleg un text pe care îl citesc, fie că vorbim de textul unui afiș stradal sau chiar semnele de circulație. Asta arată Raportul național de literație pe 2023. La fel arătau cifrele și anul trecut. Ministerul Educației promite însă că prin noua lege se va reduce analfabetismul funcțional până în 2030 la jumătate. Am întrebat-o pe Gabi Bartic, CEO al platformei de evaluare standardizată Brio, despre rezultatele cercetării și cum s-ar putea interveni pentru a îmbunătăți pregătirea elevilor.
Pablo Pineda a obținut, în 1999, diploma de pedagog de la Universitatea din Málaga, Spania. Devenea astfel prima persoană din Europa cu sindrom Down care își încheia studiile universitare. Părinții l-au trimis de la început la școli de masă, însă până la liceu nu s-a lovit de prejudecăți, povestește el pentru Școala 9. Atunci, profesorii au votat dacă să-l primească sau nu în instituție. Nu aveau încredere că tânărul cu Down, o afecțiune cromozomială care se asociază și cu dizabilitate intelectuală, ar putea să se țină de liceu. În prezent, Pablo, 49 de ani, vorbește în companii despre integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilități și joacă în filme.