Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.
Studenții de la Științele Educației au început deja să învețe cum să susțină o lecție online. Iar lecție online nu înseamnă „să vorbesc eu de nebun, ca profesor, o oră întreagă, în fața clasei. Fac mai puțin ca profesor și dirijez mai mult învățarea lor”. Asta este opinia profesorului universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Specialistul vorbește pentru Școala 9 despre nevoia ca profesorii să își crească abilitățile de a se adapta la neprevăzut. E o întoarcere la alfabetul emoțiilor. Cam așa cum sunt învățați și copiii de către părinți ce să facă în situații noi.
Împreună cu elevii ei de la Palatul Copiilor Tulcea, Laura Felea sorta acum un an donațiile pentru refugiații ucraineni și le găsea cazare. Abia începuse războiul din Ucraina. Directoarea s-a grăbit să ajungă cu liceenii în Vama Isaccea, să ajute. Este una dintre lecțiile despre empatie pe care le-a predat la fața locului. De când e directoare, Laura a înțeles, de pildă, că nu toți copiii au cum să vină la oraș, la atelierele Palatului, de aceea, trimite profesori și în școlile din rural.
Când a creat Filter, Valeria Kovtun, în vârstă de 25 de ani, s-a uitat la nevoile tinerilor: Ucraina se află pe ultimele poziții în Indexul Alfabetizării Media, doar puțin mai sus decât România. Alfabetizare media înseamnă să știi să deosebești o știre falsă de una adevărată și să fii capabil să nu te lași manipulat. Cu cât această educație începe mai devreme la copii, cu atât ei vor deveni adulți cu o gândire critică bine dezvoltată. Într-un interviu pentru Școala 9, Valeria Kovtun vorbește despre nevoia educației media la clasă și rolul pe care îl are școala în a-i educa nu doar pe copii, ci și pe adulții de-acasă.