
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

Din 36 de ani de viață, a fost copil vreo 28. Întâi ca ea însăși, Vero, copilul din Roman, Neamț, și apoi de la 22 de ani, jucând rolul „fetița Zurli”. În urmă cu două luni a decis să plece din cunoscuta trupă de teatru și s-o redescopere pe Vero omul mare. Ca o ironie, acum pune în scenă, pentru proiectul „Teatrul la sat” pe care îl dezvoltă, piesa „Peter Pan”.
Violeta Dascălu a împlinit anul acesta 64 de ani, o vârstă la care a considerat că e timpul să se despartă de Școala Ferdinand I din Capitală la care a lucrat timp de trei decenii, ca profesoară de geografie și de limba franceză. De aproape 20 de ani, a fost director și director adjunct, timp în care clădirea neprietenoasă de pe strada Gării Obor a înflorit și a ajuns să fie astăzi una dintre cele mai atractive unități de învățământ din Sectorul 2 al Capitalei.
Anul ăsta au susținut examenul de titularizare de trei ori mai mulți candidați decât posturi. Doar jumătate au luat media peste 7 necesară să prindă un contract pe perioadă nedeterminată. Concurență e mai ales pe catedrele umaniste, în timp ce la științe rămân locuri neocupate. Oricum, criza de profesori se simte nu doar în statistici, ci și în sălile unde candidații își primesc repartiția, după o procedură neschimbată de zeci de ani. Am fost în București la mai multe ședințe publice și am vorbit cu profesorii despre asta. Chiar și cei mai tineri dintre ei spun că „mai sunt multe lucruri de pus la punct până la a ne gândi cum ne titularizăm digital”.