
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

REZOLVAT. În școli există oameni-cheie care sunt acolo să-i sprijine pe elevi când trec prin dificultăți care stau în calea învățării sau mai rău de atât, îi fac să abandoneze școala. Este vorba de consilierii școlari. Prea puțini în țara noastră, unul la 800 de elevi. Școala9 a vorbit cu Cosmina Matei, consilieră școlară pentru 1.100 de elevi din comuna Gruiu, Ilfov, chiar în ziua în care a adus în fața elevilor o campioană la kickboxing să-i învețe pe copii cum să cadă. O metaforă subtilă, dar de efect. Cosmina ne-a vorbit despre provocările din munca sa, deloc puține, dar și despre proiectele care au funcționat.
„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.