
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

La un liceu de arte din Milano, Italia, elevii au la dispoziție două băi neutre. „Unicornul” a luat locul simbolurilor care direcționează în mod normal liceeni către toaleta pentru „fete” și cea pentru „băieți”. Pentru tinerii care nu se identifică cu un gen sau altul, inițiativa a fost bine primită. „Era și timpul, răspunde nevoilor noastre”, spun ei. Pe de altă parte, există și protestatari. „Nu e igienic”, argumentează ceilalți.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
Una dintre cele mai mari școli din România, Liceul Teoretic „Johannes Honterus” din Brașov, are probleme pe măsură, iar doi directori, de-a lungul unor mandate diferite, încearcă să le facă față. Un părinte implicat vrea să ajute, însă își dă seama repede în ce s-a băgat. Cum fiecare își dorește altceva, conflictele sunt inevitabile.