Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.
Profesorul profesorul univ. dr. emerit Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, a deschis ieri o polemică pe marginea problemelor care, de regulă, nu trec de cadrul școlii. Cei circa 400.000 de studenți din învățământul superior românesc, crede autorul, merită o școală mai bună.
În 2020, de când a izbucnit pandemia, sute de români au revenit în localitatea suceveană Cajvana, după ce și-au trăit tinerețea în străinătate. Cajvana este un orășel bogat, clădit pe munca în Italia și Marea Britanie, care și-a câștigat în timp numele „Monaco de Bucovina”. 57 de elevi au fost înscriși în ultimul an la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” și au trebuit să se acomodeze la școala online și la un mod diferit de predare. Profesorii, indiferent de specialitate, au trebuit întâi să îi ajute să învețe limba părinților. Există un cuvânt pe care însă cu toții îl spun apăsat: în timpul interviurilor cu elevi, părinți și profesori a fost rostit de aproape 70 de ori cuvântul „acasă”.
Părinții ai căror copii fac școală online, de acasă, sunt mai stresați și mai predispuși la stări de anxietate sau de depresie, arată un sondaj publicat recent de Asociația Americană de Cercetare în Educație. Cele mai afectate sunt mamele, fiind cu 27% mai predispuse să se ocupe singure de îngrijirea copiilor. Școala 9 a vorbit cu cinci mame pentru a înțelege cum le-a afectat perioada de pandemie până în punctul în care au ajuns să simtă că „nu mai pot“ sau să creadă despre copiii lor că le urăsc.
