
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

În Teleorman, au revenit în țară și au fost înscriși la școală anul trecut 135 de elevi, mai mult decât dublu față de înainte de pandemie. Obișnuiți să facă naveta între două țări, cei mai mulți părinți au fugit către România pentru siguranța pe care le-o dă ideea de a fi „acasă“. Școala 9 a mers la Școala Gimnazială „Alexandru Colfescu” din Alexandria, unde au venit din Spania și Marea Britanie opt copii. Cu un an în urmă au avut doar doi elevi remigranți. Școala are și profesori de sprijin care îi ajută pe copii să se adapteze repede. Întâi îi ajută să vorbească mai bine limba, apoi să înțeleagă sistemul și să se obișnuiască cu ideea că la noi se dau teme.
Triști, stresați, obosiți. După doi ani de pandemie, elevii români simt că au o mai mare nevoie de înțelegere din partea profesorilor. Nu doar programul de la școală îi epuizează pe copii și adolescenți, mulți se implică și în activități de voluntariat, în proiecte sau au hobby-uri cronofage, astfel că sunt în priză și 10-12 ore pe zi. Școala 9 a vorbit cu psihoterapeuta Madeleine Negoiță despre cum poate un program bine structurat să îi ajute pe elevi.
În aceste zile când universitățile își aleg studenții și sistemul de educație și-a selectat prin examenul de titularizare profesorii, Monica Halaszi și Horia Corcheș vorbesc despre cercul vicios al imposturii. „Poate că această întoarcere spre valori, spre seriozitate și spre respingerea imposturii din propria practică trebuie să fie nu doar o consecință a unor exerciții discursive atât în preuniversitar, cât și în universitar, ci și a impunerii, cu riscul unor cutremure de moment, a unei rigori în evaluare la toate nivelurile sistemului de învățământ”, cred aceștia.