Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Cu 35% mai puțini elevi vor lua bursă de merit după schimbarea criteriilor pentru acordarea acestora. Practic, vor primi cei 200 de lei lunar doar elevii cu media peste 9.50. Anul trecut, pentru prima dată, s-a stabilit ca elevii să primească minimum 100 de lei bursă, ca o reacție a faptului că multe autorități locale ofereau sume derizorii, inclusiv de 6 sau 8 lei pe lună. Am fost curioși să aflăm cum își gestionează acest mic buget bursierii. Pe ce au cheltuit anul trecut cei 100 de lei primiți în fiecare lună de școală?
Numărul elevilor care au absolvit anul trecut învățământul profesional este de aproape cinci ori mai mic față de numărul celor care au absolvit învățământul liceal (filiera teoretică, tehnologică, vocațională), potrivit Institutului Național de Statistică. Totuși, locurile la învățământul profesional rămân neocupate an de an. De ce fug elevii de aceste școli? Câteva dintre motive au fost prezentate în filmul „Ce ai făcut la școală?”, realizat de Asociația Go Ahead. Școala 9 a fost prezentă la film și la conferința unde au fost puși față în față elevi de la licee tehnologice cu profesorii lor și unde regizorul Tedy Necula le-a spus elevilor din sală „filmul acesta e despre voi”.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
