Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.
Anul ăsta au susținut examenul de titularizare de trei ori mai mulți candidați decât posturi. Doar jumătate au luat media peste 7 necesară să prindă un contract pe perioadă nedeterminată. Concurență e mai ales pe catedrele umaniste, în timp ce la științe rămân locuri neocupate. Oricum, criza de profesori se simte nu doar în statistici, ci și în sălile unde candidații își primesc repartiția, după o procedură neschimbată de zeci de ani. Am fost în București la mai multe ședințe publice și am vorbit cu profesorii despre asta. Chiar și cei mai tineri dintre ei spun că „mai sunt multe lucruri de pus la punct până la a ne gândi cum ne titularizăm digital”.
Din 2020, notele de la examenele naționale sunt publicate fără numele elevilor, acesta fiind înlocuit de un cod pentru protecția datelor cu caracter personal. Când ușile claselor se închid, nu se mai poate verifica respectarea GDPR și rămâne la latitudinea profesorului dacă strigă notele elevilor de față cu toți. Am întrebat elevi și profesori cum ar trebui anunțate notele: în fața tuturor sau la urechea fiecăruia?
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
