
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Flavius Foica a absolvit în urmă cu 20 de ani Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din Prejmer, pe care îl conduce astăzi. Când era la liceu, nu putea să se bucure ca generațiile de astăzi de practica în clinica veterinară și la ferma didactică. În ultimii patru ani, de când este director, a transformat cu totul școala într-una modernă. Bătălia cea mai grea o are de dat însă cu mentalitățile. „Cred într-un învățământ agricol pentru că văd, în fiecare zi, ce înseamnă confortul adus dimineața de cana de cafea și felia unsă cu unt și miere”, spune directorul.
Actualul ministru al Educației Ligia Deca nu este om de partid. Aceasta a ocupat diverse funcții de reprezentare în mișcarea studențească, fiind președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România și al boardului European Students’ Organization. A colaborat, de asemenea, cu Societatea Academică din România, gestionând începând cu 2008 proiectul Coaliția Universităților Curate care milita pentru transparentizarea și democratizarea universităților. 2024 este an electoral în universități, de aici și miza uriașă a prevederilor din noua lege cu privire la mandatul de rector. Va gira în continuare Ligia Deca puterile sporite pentru rectori cimentate prin formatul „legii Cîmpeanu”?
De câteva luni întrebările elevilor, părinților, profesorilor și altor actori din educație despre cum se face școală în vreme de pandemie nu se mai opresc. Iar pragul de peste patru mii de cazuri noi de infectări din ultimele zile a venit cu mai multe incertitudini și frici. Am încercat să răspundem la ele prin intermediul unor experți în sănătate publică, educație și administrație locală. Pentru că, la intersecția dintre aceste domenii, se află soarta școlilor din România.