
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

La început de decembrie 2024, sute de studenți strigau „libertate” în Piața Universității. La fel ca în 1989. Au trecut 35 de ani de la Revoluție și i-am întrebat pe studenții de atunci cum a fost viața lor pe timpul facultății.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Tatiana Cauni, profesoară de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare, predă prin metode ieșite din tipare și le dezvoltă copiilor încrederea în sine prin teatru. Elevii săi participă la festivaluri și concursuri de teatru, vând bilete la spectacolele lor pentru a-i sprijini pe tinerii nevoiași sau pe copiii ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate. Au organizat spectacole și pentru victimele incendiului de la Colectiv. Profesoara lor îi învață că nu notele sunt cel mai important lucru pe care să-l faci în liceu și îi pregătește cu adevărat pentru viață.