
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Adrian Hatos este profesor la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii de Oradea și președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senat. Este o comisie nouă, ruptă din cea de Învățământ. Într-un interviu pentru Școala 9 acesta vorbește despre bugetul insuficient alocat cercetării și în acest an, departe de obiectivul promis de 1% din PIB, despre ce ar trebui să conțină o nouă lege a educației și cum ar putea fi combătută frauda universitară.
Poveștile. Poveștile le plac în egală măsură celor mici și celor mari. Vindecă, educă, motivează. Ce e, în fond, altceva, întreaga istorie, întreaga lume, în existența ei diacronică, decât o narațiune? Nimic nu există în afara unei narațiuni, iar poveștile, în formele pe care le-a consacrat teoria literară, fie ca povestiri, basme, parabole sau legende, fie în altele, corelative, sunt narațiuni paideutice, ne învață cum să trăim, cum să alegem binele de rău, pe ce să punem preț și de ce să ne ferim.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.