
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

În urmă cu patru ani, mai mulți activiști din ONG-uri care lucrau cu copii din grupuri vulnerabile acuzau profesorii din Brăila că nu-i înscriu la Evaluarea Națională pe acești elevi, ca să nu strice media pe județ. Atunci 36% dintre elevii de clasa a opta nu erau înscriși la examen. Acest lucru a fost numit „fenomenul Brăila”. Anul acesta, numărul celor care nu s-au înscris la examen este la jumătate decât acum patru ani, dar Brăila se menține în top, cu o rată de promovare de 91%. Cătălin Canciu, inspector școlar general în Brăila, a explicat pentru Școala 9 care consideră că sunt motivele.
Procrastinarea poate fi dăunătoare pentru sănătatea noastră fizică și psihică. Mai multe studii au arătat că cel puțin jumătate dintre studenți procrastinează până la un nivel care poate fi dăunător pentru educația lor. Cercetătorii spun că amânarea sarcinilor este un lucru ce se poate corecta prin terapie sau prin mici schimbări în viața de zi cu zi.
Nina și Mircea Nedea, profesori de biologie, pregătesc de zece ani copii din medii defavorizate, care își doresc să ajungă medici, pentru a susține examenul de admitere la Facultatea de Medicină. Fac asta de zece ani și, în acest timp, echipa s-a îmbogățit și cu profesori de fizică și chimie. Cu toții s-au angajat la o misiune pentru țară, având în vedere că, anual, din universitățile de medicină românești ies puțin peste 14 mii de absolvenți, mai puțin de jumătate decât numărul celor care termină o specializare în afaceri, drept sau administrație. România este una dintre țările europene cu cel mai mare deficit de cadre medicale pe cap de locuitor - cu 2,9 medici la mia de locuitori.