
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

La clasa a VII-a, la lecția despre funcția de reproducere, elevii găsesc în manual povestea Amaliei, o adolescentă care a devenit mamă la 14 ani. Am vorbit cu una dintre autoarele acestui manual, profesoară de biologie care a predat din anii ‘80 biologie fără să dea la conspectat lecția despre aparatul reproducător. În ultimii ani la catedră, a predat și modulul de Educație pentru sănătate.
Aproape 40% dintre români își schimbă telefonul o dată la 2-3 ani, cam atât de des își înlocuiesc și periuța de dinți sau pieptenele de păr. După ce nu mai sunt utilizate, cele mai multe dintre acestea ajung la gunoiul care poluează și crește emisiile de dioxid de carbon, ducând la încălzirea globală. Un ceh pasionat de sustenabilitate vede o lume în care aceste deșeuri nu rămân deșeuri, ci sunt refolosite și își găsesc o nouă viață prin alte întrebuințări.
De pe 24 februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, un milion și jumătate de refugiați au fugit înspăimântați din calea războiului, câteva sute de mii prin România. Teama i-a cuprins și pe români, în contextul în care un conflict armat, cum n-a mai întâlnit Europa de la Al Doilea Război Mondial, a izbucnit la granițele noastre. Școala 9 a vorbit cu mai mulți elevi despre emoțiile și gândurile lor despre război iar psihoterapeuta Ligia Moise a explicat cum pot să depășească această perioadă.