
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Violeta Niță a înființat în urmă cu zece ani Centrul de Meditații și Dezvoltare Personală din București, iar anul ăsta a lansat aplicația „Aleg liceu”, ca să-i ajute pe elevi să meargă la sigur la admitere. Broșurile cu opțiuni oferite de școli nu le oferă o oglindă exactă a situației din anul respectiv, crede antreprenoarea. De exemplu, anul trecut au existat elevi cu 8 și 9 care nu au fost repartizați în prima etapă la niciun liceu. A existat și cazul unui elev cu media 9,54 care a rămas pe dinafară. Antreprenoarea în educație a explicat pentru Școala 9 de ce e nevoie de calcule și statistici pentru o intrare sigură la liceu, dar și despre cum s-a umflat piața meditațiilor în ultimii ani.
Avem o nouă lege a educației care va schimba viețile a 2.9 milioane de elevi, 210 mii de profesori și a milioane de părinți și bunici. În bine? În foarte bine? În rău? Cât se potrivește pe generația de astăzi, cea care navighează zi lumină pe net, știe să găsească orice informație online, dar este acuzată că nu știe să o interpreteze? Plăcerea de a merge la școală pare să fie în scădere. Ne-am întrebat: de ce? Apoi, ne-am spus că cel mai bine e să-i întrebăm pe elevi de ce? Elevi care arareori sunt întrebați care este opinia lor despre ceva. De Ziua Copiilor îi întrebăm pe ei ce cred.
Mai multe companii din Marea Britanie, Irlanda, Australia sau Japonia au implementat deja săptămâna de lucru de patru zile. Dar cum ar arăta școala cu program redus? O echipă de specialiști în educație din cadrul Oregon State University a analizat impactul săptămânii de școală de patru zile asupra rezultatelor elevilor de liceu, scrie Science Daily. Încă din 1973, școlile din SUA au început să reducă programul la patru zile, cu scopul ca școlile să reducă din costuri. Astăzi, rațiunea ține de oferirea profesorilor unei zile libere și elevilor timp pentru alte activități.