„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.
Zece adolescente din comuna Frâncești, județul Vâlcea, au învățat de la bibliotecara Mariana Bărbulescu cum să aibă mai multă încredere în ele. Au învățat să aibă atitudine civică și că pot lupta pentru nevoile lor și ale comunității din care fac parte. Așa că s-au mobilizat și s-au dus în fața autorităților pentru a le cere să facă un parc și la marginea comunei. „Fetele mele”, le alintă Mariana Bărbulescu. Sunt doar o mică verigă din Girl Power Network, proiect al Fundației Progress. O rețea a fetelor puternice din rural pe care bibliotecarele de la sat le ajută să-și depășească piedicile.
În timp ce virusul a curmat viețile celor mai în vârstă, tinerii vor resimți efectele în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar. Specialiștii previzionează că și economia va suferi de long COVID (n.r. COVID pe termen lung), iar fiecare generație va purta cicatrici diferite, scrie IMFBlog.
Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
