
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

O Românie întreagă a pus anul trecut în top 10 interogări pe Google întrebarea „cum creștem copii puternici mental”. Așa că am venit cu răspunsuri.
Timp de două săptămâni am vorbit, în Școala 9, despre abaterile disciplinare ale profesorilor români. Am arătat cum unii fentează sistemul și revin la catedră. Am lansat o dezbatere publică și am adus la aceeași masă decidenți, profesori, părinți, elevi. Am vorbit despre sănătatea mentală a cadrelor didactice și câtă nevoie au de o salarizare motivantă și de respect. Și cu fiecare cărămidă la discuțiile aplicate despre rezolvarea unei probleme sistemice a tot trebuit să luptăm cu balastul unor mentalități. Sunt încă mulți profesori care se simt atacați atunci când în presă sunt dezvăluite cazurile pe care în primul rând ei ar trebui să le respingă.
Bosnia și Herțegovina este o țară cu doar 3 milioane de locuitori de trei etnii: bosniaci, sârbi și croați și un puternic filon pro-rus. Fostă parte a Iugoslaviei, în țară încă mocnesc urmele conflictelor sângeroase din 1992-1995. Școala 9 a stat de vorbă cu Ammar Grabic, președinte al Youth Press Association în Bosnia și Herțegovina, bursier al programului Study of the United States Institutes for Student Leaders from Europe al Departamentului de Stat american. Acesta a povestit despre segregarea din școli și care sunt visele unui tânăr care vine dintr-o țară dezbinată etnic și administrativ.