„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.
Profesorul de geografie Răzvan Vișan a pus acum un an bazele proiectului „Citește și Dăruiește”. Elevii de gimnaziu și liceu își completează într-un formular curiozitățile, apoi profesorul caută specialiștii potriviți care să le răspundă la întrebări. Până acum, copiii au vrut să afle mai multe despre schimbările climatice, despre ce ni se întâmplă după ce murim, dar și dacă există viață dincolo de Pământ. Evenimentele au avut loc în sate și orașe din Dâmbovița și Argeș, în unele dintre ele fiind chiar singura activitate extrașcolară.
Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.
În urmă cu 189 de ani, o mână de romi au evadat de la mănăstirile de pe lângă Curtea de Argeș. Sătenii i-au tăinuit. Au rămas în pădure și au crescut până au ajuns să fie 20% din populația cu drept de vot din comună. În 2023, au cerut școală gimnazială - copiii treceau șapte kilometri pădurea cu urși până în comună -, și au primit-o. În 2024, au cerut drum cu asfalt, grădiniță și apă potabilă.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
