
Este studentă în anul II la Comunicare. Caută și se caută, iar în timpul liber scrie și trăiește poezie (și nu numai).

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Obiceiurile copiilor de a sta treji până târziu în noapte le afectează creierul și comportamentul în anii următori, arată un nou studiu citat de The Conversation. Cercetătorii au studiat rutina de somn și comportamentul a 200 de adolescenți timp de șapte ani și au găsit o corelație potrivit căreia „păsările de noapte” prezintă un risc mai mare să fie agresivi, antisociali și să încalce regulile.
Ana-Maria Onică a realizat o aplicație de logopedie și o clinică virtuală care intermediază ședințe de terapie între copii și specialiști logopezi. Pandemia i-a făcut pe tot mai mulți părinți să caute soluții la problemele de vorbire ale copiilor și în același timp să se protejeze de Covid-19. Și la părinți din Marea Britanie au căutat ajutor pe platforma sa. Într-un interviu pentru Școala 9, Ana-Maria Onică vorbește despre semnele întârzierii de vorbire și când e momentul ca părinții să apeleze la un logoped.