
A absolvit Psihologia la Universitatea București și s-a specializat în psihoterapie experiențială. Lucrează în proiecte de educație și cultură pentru tineri, cum sunt In a Relationship sau Ideo Ideis. Crede că oamenii fericiți trăiesc în prezent și că prezentul are loc pentru toți oamenii.

Adolescenții citesc literatură română de nevoie. Dacă nu li s-ar preda doar Eminescu și Rebreanu, poate că ar ajunge să-i iubească pe Cărtărescu sau Braniște.
Am vorbit cu un profesor universitar, care scrie o cercetare despre curiozitate, despre ce înseamnă să fii și cercetător și profesor, în România. Dragoș Grigorescu ne-a povestit despre nevoia ca cercetările să fie punct de plecare în politici publice: „Ai acest sentiment al paralelismului. Tu-ți vezi de pasiunea ta cu câțiva cu care împărtășești pasiunea și societatea își vede de-ale ei. Și așa e o ruptură între cunoaștere și rezultatele cunoașterii.”
Analizele pe care se bazează președintele Klaus Iohannis pentru închiderea școlilor, solicitate de Școala9, expun o realitate mai complexă decât ceea ce a declarat șeful statului săptămâna trecută. Concret, studiile internaționale prezintă mai multe argumente pro deschiderii școlilor, decât împotrivă. Dar raportându-ne la contextul local - pentru a evita suprasolicitarea sistemului de sănătate - Răzvan Cherecheș, directorul departamentului de sănătate publică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, spune că în România ar fi bine ca unitățile de învățământ să fie deschise doar pentru preșcolari și elevii din ciclul primar.