
A absolvit Psihologia la Universitatea București și s-a specializat în psihoterapie experiențială. Lucrează în proiecte de educație și cultură pentru tineri, cum sunt In a Relationship sau Ideo Ideis. Crede că oamenii fericiți trăiesc în prezent și că prezentul are loc pentru toți oamenii.

Când se stabilea forma proiectului „România educată”, am trimis către Ministerul Educației - pe căi oficiale - propunerea includerii în lege a principiului parteneriatului „școală-comunitate-familie”. Nu a existat deschidere și interes, nu a fost inclus în lege, așa cum nu a fost inclus nici principiul conform căruia școala răspunde pentru orice se întâmplă în interiorul său. Responsabilitatea din perspectiva statului este mai degrabă pestă sau blasfemie, nu concept asumat sau crez.
Cum sunt finanțate școlile din România? Și despre ce vorbim când vorbim despre subfinanțarea sistemului de învățământ preuniversitar?
Uneori, ar trebui să iei o pauză, să tragi aer în piept și să încerci să îmblânzești demonii interiori care te bântuie și ajung să te copleșească. Asta am învățat la atelierul „Care e faza cu greșelile?”, organizat la Rezidența9, parte din expoziția „Atâta s-a putut”, prilejuită de lansarea revistei #6 Scena9. M-am folosit de un ac, bucăți mici de lână colorată și o bilă de poliester ca să spun povestea unei greșeli.