
A absolvit Facultatea de Drept din București, iar de 20 de ani lucrează în presă. A scris pentru mai multe ziare din Galați, a fost redactor-șef la un post local de televiziune, a lucrat mai bine de 8 ani pentru Adevărul, iar acum este reporter la Libertatea. Scrie cu preponderență pe justiție, dar în ultimii ani s-a reinventat, abordând și domeniul educației. Face cunoscute poveștile dascălilor care inspiră și ale oamenilor care schimbă România în bine.

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Astăzi, de la ora 11.00, pe pagina de Facebook Documentaria este lansat proiectul de fotografie documentară „Viața în pandemie”. O parte importantă din viața în pandemie a fost școala, cu emoțiile și dilemele ei. Ioana Moldovan, Adrian Câtu, Bogdan Dincă, Andrei Pungovschi și Mircea Reștea au documentat prima zi de școală, după șase luni în care copiii au stat acasă. Școala 9 vă prezintă astăzi cum s-a văzut redeschiderea școlilor prin obiectivul unora dintre cei mai talentați fotojurnaliști români.
Platforma înființată de Andrew Tate, Hustler's University, se laudă că îi învață pe tineri să facă bani și să abordeze cu ușurință femeile, ajungând astfel la 200.000 de „cursanți”, cum a arătat Libertatea. Doi experți români în științele educației vorbesc despre capcanele de pe internet sub forma unor cursuri promise de influenceri și de ce interzicerea lor sau a accesului la ele nu este soluția.