reporter

Valentin Trufașu

A absolvit Facultatea de Drept din București, iar de 20 de ani lucrează în presă. A scris pentru mai multe ziare din Galați, a fost redactor-șef la un post local de televiziune, a lucrat mai bine de 8 ani pentru Adevărul, iar acum este reporter la Libertatea. Scrie cu preponderență pe justiție, dar în ultimii ani s-a reinventat, abordând și domeniul educației. Face cunoscute poveștile dascălilor care inspiră și ale oamenilor care schimbă România în bine.

Învățătoarea care a instaurat democrația la clasă. Elevii votează regulile, pedepsele și recompensele

de Valentin Trufașu

Corina Boțoroga este învățătoare la școala din localitatea Căianu din Cluj și predă prin metode ieșite din tipare. Elevii săi stabilesc democratic regulile de funcționare ale clasei, învață matematică prin jocuri și își măresc notele luând credite în „dojo”, un joc de stimulare a capacității de învățare. Trece toate lucrurile bune care se întâmplă la clasă și metodele pe care le folosește într-un jurnal online, astfel încât să fie sursă de inspirație și pentru alți profesori, iar elevii săi să se autodepășească permanent.

29.04.2021

Învățătoarea care a revenit din Canada ca să predea într-un sat din Mehedinți. Făcea ore de recuperare dinainte de pandemie. „Erau copii în clasa a IV-a care nu știau să citească”

de Valentin Trufașu

Elisabeta Păcuraru a emigrat în urmă cu 13 ani în Canada unde a lucrat ca educatoare. Dorul de casă a adus-o înapoi și astăzi este învățătoare la Școala Gimnazială din Eșelnița, județul Mehedinți. Împreună cu colegii ei au adunat fonduri pentru un afterschool unde copiii rămași în urmă recuperează materia. Asta dinainte de pandemie. A făcut proiecte pentru integrarea copiilor de etnie romă și i-a atras pe părinții acestora în activitățile extrașcolare. Iar orele ei sunt extrem de originale. „Învață fără să își dea seama că învață.”

22.04.2021

Cum luptă cu abandonul școlar o profesoară din Vrancea. Face vizite acasă și la copiii repetenți: „Și-așa vin degeaba, doamna”

de Valentin Trufașu

O profesoară de limba română dintr-un sat vrâncean duce o luptă continuă cu abandonul școlar. Știe că există două praguri când poate pierde elevii în fața muncilor câmpului sau șantierelor din zonă: clasa a patra și clasa a opta. Așa că merge regulat acasă la copiii care nu vor să continue școala și la cei repetenți și vorbește cu părinții lor. „Profesorul face cât poate, dar este nevoie ca elevul să vadă că și părintele spune aceleași lucruri”, s-a convins Cristina Ene Bărbosu. Pe lângă această muncă suplimentară, profesoara își face orele cât mai creative, prin șotron sau escape rooms.

15.04.2021

Profesorul din Târgu Mureș care are elevi maghiari de 10 la română. „Nu mă duc la școală ca la serviciu. Este o pasiune”

de Valentin Trufașu

Bogdan Rațiu, profesor la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, are aproape în fiecare an elevi maghiari care iau zece la bacalaureat, la una dintre probele cele mai problematice pentru ei: limba și literatura română. Acum trei ani a avut primii elevi maghiari din Mureș la la olimpiada națională de română. Și-a creat o metodă proprie de lucru pentru elevii maghiari pe care reușește să-i aducă aproape de literatură prin metode neconvenționale: reclame, podcasturi, muzică actuală și filme.

24.03.2021

Profesoara de română din Baia Mare care a creat o trupă și un festival de teatru. „Trebuie să fii un pic actor în fața elevului”

de Valentin Trufașu

Tatiana Cauni, profesoară de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare, predă prin metode ieșite din tipare și le dezvoltă copiilor încrederea în sine prin teatru. Elevii săi participă la festivaluri și concursuri de teatru, vând bilete la spectacolele lor pentru a-i sprijini pe tinerii nevoiași sau pe copiii ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate. Au organizat spectacole și pentru victimele incendiului de la Colectiv. Profesoara lor îi învață că nu notele sunt cel mai important lucru pe care să-l faci în liceu și îi pregătește cu adevărat pentru viață.

15.03.2021

Învățătoarea care le dă voie elevilor să rescrie lucrările mai puțin reușite. „Nu trebuie să le fie frică de școală”

de Valentin Trufașu

Andrada Mazilu are 31 de ani și este învățătoare la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, unde își învață elevii să fie autonomi, responsabili. Elevii ei știu și cum să comunice unii cu alții când sunt supărați, folosind metoda „vorbirii girafelor”, denumită așa fiindcă girafele sunt animale pașnice. Lectura este un adevărat ritual la clasa ei și caută să aducă o schimbare în sistem, organizând lunar ateliere de formare pentru profesori. A creat și un festival al educației și o școală de vară la sat.

07.03.2021

Alte articole

Cancelarie

Editorial. Cardul de octombrie sau ce poți face cu (1)500 de lei

de Monica Halaszi și Horia Corcheș

Au sosit, așadar, și cardurile. Cum care carduri? Cardurile cu prima de carieră didactică. Cei 1500 de lei (sau 500 de lei pentru personalul nedidactic), unul dintre rezultatele negociate în urma grevei din primăvară. Ceva ce a propus guvernul, în contraofensivă la solicitarea inițială de majorare a salariilor. S-ar putea crede că este ceva. Nici nu vrem să spunem că nu este ceva. Dar să vedem ce anume. Cei 1500 de lei (sau 500 de lei pentru personalul nedidactic) primiți o dată, ca o primă pentru acest an școlar.

26.10.2023

Clasă

Ce a pățit o profesoara din Rusia care a spus: „Poți avea opinii diferite despre un film sau o carte. Dar cum să avem opinii diferite despre moartea oamenilor?”

de Adelina Mărăcine FOTO Shutterstock /Novaya Gazeta

Tatyana Novikova e profesoară de lingvistică în Belgorod, chiar la graniță cu Ucraina. După ce a fost pedepsită de justiție pentru ceea ce a spus contra războiului, spune că „am rămas fără niciun prieten”. Dar ce a spus?

08.08.2022

Laborator

Ce putem împrumuta de la triburile de vânători-culegători din Botswana sau Congo în educarea copiilor

de Alexandra Șerban

Câteva practici ale triburilor de vânători-culegători pot fi implementate și de familiile moderne, pentru a asigura o bunăstare mentală mai mare a copiilor și a părinților, arată un nou studiu citat de Science Daily. Cercetătorii subliniază și că aceste stiluri de viață nu trebuie idealizate, având limitările lor, dar există elemente de la care se poate învăța, cum ar fi faptul că un copil dintr-un trib are și până la zece îngrijitori ne-parentali și că cei mici învață lucruri de la copiii mai mari, prin joacă.

02.04.2023

Editorial

Școala9

reporter

Valentin Trufașu

Învățătoarea care a instaurat democrația la clasă. Elevii votează regulile, pedepsele și recompensele

Învățătoarea care a revenit din Canada ca să predea într-un sat din Mehedinți. Făcea ore de recuperare dinainte de pandemie. „Erau copii în clasa a IV-a care nu știau să citească”

Cum luptă cu abandonul școlar o profesoară din Vrancea. Face vizite acasă și la copiii repetenți: „Și-așa vin degeaba, doamna”

Profesorul din Târgu Mureș care are elevi maghiari de 10 la română. „Nu mă duc la școală ca la serviciu. Este o pasiune”

Profesoara de română din Baia Mare care a creat o trupă și un festival de teatru. „Trebuie să fii un pic actor în fața elevului”

Învățătoarea care le dă voie elevilor să rescrie lucrările mai puțin reușite. „Nu trebuie să le fie frică de școală”

Alte articole

Cancelarie

Editorial. Cardul de octombrie sau ce poți face cu (1)500 de lei

Clasă

Ce a pățit o profesoara din Rusia care a spus: „Poți avea opinii diferite despre un film sau o carte. Dar cum să avem opinii diferite despre moartea oamenilor?”

Laborator

Ce putem împrumuta de la triburile de vânători-culegători din Botswana sau Congo în educarea copiilor

Editorial

Școala9

Social

Legal