
A absolvit Facultatea de Drept din București, iar de 20 de ani lucrează în presă. A scris pentru mai multe ziare din Galați, a fost redactor-șef la un post local de televiziune, a lucrat mai bine de 8 ani pentru Adevărul, iar acum este reporter la Libertatea. Scrie cu preponderență pe justiție, dar în ultimii ani s-a reinventat, abordând și domeniul educației. Face cunoscute poveștile dascălilor care inspiră și ale oamenilor care schimbă România în bine.

Au răspuns la întrebarea asta jurnaliști de la Recorder, PressOne, Snoop și The Power of Storytelling și jurnaliști de la Școala cea mai 9. Totul în cadrul podcastului realizat de liceenii care au participat la programul de mentorat al publicației noastre.
În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.
Greva din educație s-a terminat pentru moment. Adică a fost suspendată, nu a încetat. Este o distincție esențială. Pe parcursul grevei, au existat multe discuții cu privire la ce înseamnă de fapt o grevă, dacă protestatarii sunt plătiți, ce e legal și ce nu. Mai mult, ce se întâmplă când cei care protestează nu se mai înțeleg, cum a fost recent când o parte dintre profesori au continuat greva. Iată 10 întrebări și răspunsuri legate de grevă în România.