
A absolvit Facultatea de Drept din București, iar de 20 de ani lucrează în presă. A scris pentru mai multe ziare din Galați, a fost redactor-șef la un post local de televiziune, a lucrat mai bine de 8 ani pentru Adevărul, iar acum este reporter la Libertatea. Scrie cu preponderență pe justiție, dar în ultimii ani s-a reinventat, abordând și domeniul educației. Face cunoscute poveștile dascălilor care inspiră și ale oamenilor care schimbă România în bine.

„Book” și „movie” sunt de 10 ani „Boovie”, un festival care adună mii de elevi să facă trailere despre cărți. Află cartea prin tragere la sorți, o citesc, fac scenariul, filmează, montează. Se apropie de lectură altfel. Înainte ca Boovie să devină festival, concursul de book trailere era o metodă didactică gândită de profesoara de română Carmen Ion.
Profesorii de Școala 9 Monica Halaszi și Horia Corcheș au chemat la horă deciziile pe care le consideră cele mai bune pentru anul 2022. Printre ele: noua structură a anului școlar și evaluarea digitalizată la examenele naționale, pilotată anul acesta în două județe, Călărași și Dâmbovița . Nu ar primi însă o invitație proiectele legilor educației.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.