
A absolvit Facultatea de Drept din București, iar de 20 de ani lucrează în presă. A scris pentru mai multe ziare din Galați, a fost redactor-șef la un post local de televiziune, a lucrat mai bine de 8 ani pentru Adevărul, iar acum este reporter la Libertatea. Scrie cu preponderență pe justiție, dar în ultimii ani s-a reinventat, abordând și domeniul educației. Face cunoscute poveștile dascălilor care inspiră și ale oamenilor care schimbă România în bine.

Am făcut un scurt tur al Europei, ca să aflăm cum se pregătesc părinții și copiii de prima zi de școală, ce pun în rucsac, cât scot din buzunar și cum își domolesc emoțiile. Așa am aflat, de pildă, că în Danemarca se duc flori la școală în prima zi, dar nu pentru profesori, ci pentru a înfrumuseța băncile elevilor în prima săptămână.
Din septembrie 2023, școlile profesionale vor fi înlocuite de liceele tehnologice care vor fi obligate, potrivit noilor propuneri din Educație, să rămână fidele filierei lor, adică fără clase vocaționale sau teoretice. Conducerea Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga”, din orașul Negrești, județul Vaslui, a lansat o petiție online prin care cere Ministerului Educației o excepție de la regulă: orașele mici, cu un singur liceu, să-și păstreze clasele de până acum. Altfel, copiii din medii defavorizate riscă să rămână fără opțiuni.
„Avem copii curioși, dar mai puțin motivați”. O spune profesorul universitar Dragoș Grigorescu, dar și multe alte cadre didactice din toată lumea. Asta și pentru că există mulți „vânători ai curiozității”, cum îi numește acesta - „expunerea la ecran, hipersocializarea”. Profesorul scrie o cercetare despre curiozitate și a explicat pentru Școala9 ce înseamnă să dirijezi curiozitatea copiilor în sala de clasă și cum poți regla necunoscutul pentru ei, astfel încât să faci din învățare un proces de descoperire.