Clasă Laborator Cancelarie REZOLVAT Școala cea mai 9 Biblioteca Școala9
reporter

Valentin Trufașu

A absolvit Facultatea de Drept din București, iar de 20 de ani lucrează în presă. A scris pentru mai multe ziare din Galați, a fost redactor-șef la un post local de televiziune, a lucrat mai bine de 8 ani pentru Adevărul, iar acum este reporter la Libertatea. Scrie cu preponderență pe justiție, dar în ultimii ani s-a reinventat, abordând și domeniul educației. Face cunoscute poveștile dascălilor care inspiră și ale oamenilor care schimbă România în bine. 

Învățătoarea care a instaurat democrația la clasă. Elevii votează regulile, pedepsele și recompensele

de Valentin Trufașu

Corina Boțoroga este învățătoare la școala din localitatea Căianu din Cluj și predă prin metode ieșite din tipare. Elevii săi stabilesc democratic regulile de funcționare ale clasei, învață matematică prin jocuri și își măresc notele luând credite în „dojo”, un joc de stimulare a capacității de învățare. Trece toate lucrurile bune care se întâmplă la clasă și metodele pe care le folosește într-un jurnal online, astfel încât să fie sursă de inspirație și pentru alți profesori, iar elevii săi să se autodepășească permanent.

29.04.2021

Învățătoarea care a revenit din Canada ca să predea într-un sat din Mehedinți. Făcea ore de recuperare dinainte de pandemie. „Erau copii în clasa a IV-a care nu știau să citească”

de Valentin Trufașu

Elisabeta Păcuraru a emigrat în urmă cu 13 ani în Canada unde a lucrat ca educatoare. Dorul de casă a adus-o înapoi și astăzi este învățătoare la Școala Gimnazială din Eșelnița, județul Mehedinți. Împreună cu colegii ei au adunat fonduri pentru un afterschool unde copiii rămași în urmă recuperează materia. Asta dinainte de pandemie. A făcut proiecte pentru integrarea copiilor de etnie romă și i-a atras pe părinții acestora în activitățile extrașcolare. Iar orele ei sunt extrem de originale. „Învață fără să își dea seama că învață.”

22.04.2021

Cum luptă cu abandonul școlar o profesoară din Vrancea. Face vizite acasă și la copiii repetenți: „Și-așa vin degeaba, doamna”

de Valentin Trufașu

O profesoară de limba română dintr-un sat vrâncean duce o luptă continuă cu abandonul școlar. Știe că există două praguri când poate pierde elevii în fața muncilor câmpului sau șantierelor din zonă: clasa a patra și clasa a opta. Așa că merge regulat acasă la copiii care nu vor să continue școala și la cei repetenți și vorbește cu părinții lor. „Profesorul face cât poate, dar este nevoie ca elevul să vadă că și părintele spune aceleași lucruri”, s-a convins Cristina Ene Bărbosu. Pe lângă această muncă suplimentară, profesoara își face orele cât mai creative, prin șotron sau escape rooms.  

15.04.2021

Profesorul din Târgu Mureș care are elevi maghiari de 10 la română. „Nu mă duc la școală ca la serviciu. Este o pasiune”

de Valentin Trufașu

Bogdan Rațiu, profesor la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș, are aproape în fiecare an elevi maghiari care iau zece la bacalaureat, la una dintre probele cele mai problematice pentru ei: limba și literatura română. Acum trei ani a avut primii elevi maghiari din Mureș la la olimpiada națională de română. Și-a creat o metodă proprie de lucru pentru elevii maghiari pe care reușește să-i aducă aproape de literatură prin metode neconvenționale: reclame, podcasturi, muzică actuală și filme.

24.03.2021

Profesoara de română din Baia Mare care a creat o trupă și un festival de teatru. „Trebuie să fii un pic actor în fața elevului”

de Valentin Trufașu

Tatiana Cauni, profesoară de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare, predă prin metode ieșite din tipare și le dezvoltă copiilor încrederea în sine prin teatru. Elevii săi participă la festivaluri și concursuri de teatru, vând bilete la spectacolele lor pentru a-i sprijini pe tinerii nevoiași sau pe copiii ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate. Au organizat spectacole și pentru victimele incendiului de la Colectiv. Profesoara lor îi învață că nu notele sunt cel mai important lucru pe care să-l faci în liceu și îi pregătește cu adevărat pentru viață.

15.03.2021

Învățătoarea care le dă voie elevilor să rescrie lucrările mai puțin reușite. „Nu trebuie să le fie frică de școală”

de Valentin Trufașu

Andrada Mazilu are 31 de ani și este învățătoare la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, unde își învață elevii să fie autonomi, responsabili. Elevii ei știu și cum să comunice unii cu alții când sunt supărați, folosind metoda „vorbirii girafelor”, denumită așa fiindcă girafele sunt animale pașnice. Lectura este un adevărat ritual la clasa ei și caută să aducă o schimbare în sistem, organizând lunar ateliere de formare pentru profesori. A creat și un festival al educației și o școală de vară la sat. 

07.03.2021

Alte articole

Clasă

Generația 2019 (III)

De Alexandra Țipțer, fotografii de Alex Gâlmeanu

Cine sunt cei care ar putea construi o Românie mai bună și mai diversă? Publicăm o serie despre tineri care credem că ar putea avea un impact asupra felului în care vom trăi pe viitor.

25.09.2019
Laborator

Nu ți-ai mai schimba telefonul la fiecare trei ani de dragul mediului? Provocarea unui expert în economie circulară

de George Herlaș

Aproape 40% dintre români își schimbă telefonul o dată la 2-3 ani, cam atât de des își înlocuiesc și periuța de dinți sau pieptenele de păr. După ce nu mai sunt utilizate, cele mai multe dintre acestea ajung la gunoiul care poluează și crește emisiile de dioxid de carbon, ducând la încălzirea globală. Un ceh pasionat de sustenabilitate vede o lume în care aceste deșeuri nu rămân deșeuri, ci sunt refolosite și își găsesc o nouă viață prin alte întrebuințări.

12.11.2023
Laborator

Educația după Mugur Mihăescu, neomarxismul „ca un șarpe” și „bijuteriile pe care le-am aruncat pe vremea lui Ceaușescu”

de Andreea Archip

OP-ED. Deputatul AUR Mugur Mihăescu, cunoscut mai ales de la „Vacanța mare”, grupul umoristic care a alimentat sexismul, homofobia și a normalizat violența domestică niște ani buni, a vorbit într-un live pe platforma X, despre educație. Trebuia să participe și Mihail Neamțu să-și zică viziunea despre cultură, iar eu și colega Ioana Pelehatăi de la Scena9 să relatăm, dar și să numărăm de câte ori e menționat suveranismul în discuție. Fără Neamțu, suveranismul a avut zero pomeniri, dar educația… Ei, bine, educația a intrat într-o operație chirurgicală complicată făcută de un om de pe stradă care întâmplător purta halat alb. 

31.03.2025

Editorial

Școala9

Social

Legal

© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.