Ca tinerii să își dorească protejarea mediului, cercetătorii încurajează experiențele în natură. În același timp, Inspectoratul Școlar din Cluj a trimis la începutul anului o adresă prin care a interzis directorilor să aprobe excursiile și vizitele în timpul Școlii Altfel și a Săptămânii Verzi. Decizia a venit după ce ministrul educației de atunci, Daniel David, a semnat în mai 2025 un document care să clarifice însemnătatea celor două săptămâni. A explicat că nu sunt pauze, ci oportunități ca profesorii să predea mai aplicat, iar activitățile se pot desfășura foarte bine în școală. Însă a uitat să ceară părerea oamenilor direct implicați în organizarea acestora: profesorii.
Cifrele arată că peste 14% dintre aceștia au cerut în 2024 renunțarea la unul dintre programe într-un raport al ministerului, pentru că nu au finanțare, fragmentează învățarea și nu au efect. În acest context, am vorbit cu trei profesoare despre cum se vede Săptămâna Verde în activitatea lor didactică.
Articolul face parte dintr-o serie în care Școala9 a dorit să afle ce cred profesorii, elevii, părinții și educatorii de mediu despre Săptămâna Verde. Am urmărit ce au în comun și cum diferă perspectivele lor asupra acestui program care nu ar exista fără fiecare dintre ei și fără colaborarea lor.
Inițiativa Săptămâna Verde a venit acum patru ani de la președintele Klaus Iohannis și face parte din Strategia națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 și Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2030. Cinci zile în care statul dă programa școlară pe tema sustenabilității și gestionării crizei climatice, conform metodologiei aprobată prin ordin de ministru. La doar un an de la implementare, profesorii și directorii de școli au cerut ministerului să scoată programul Săptămâna Verde. Au spus că nu sunt suficienți bani să organizeze activitățile, iar acestea trebuie însemnate într-un raport stufos care ia resurse de timp, și așa puține. Apoi, se creează multe deraieri de la programă, oricum supraîncărcată.
Anul acesta, programul Săptămâna Verde nu a primit finanțare. Școlile pot folosi bani din 2024, dar rămân pe zero dacă i-au cheltuit anul trecut. Ministra mediului a spus că mai sunt bani din acel fond și trebuie mai întâi terminați. Un calcul realizat de Green Report arată că fiecare elev a primit 34 de lei pentru doi ani în bugetul din 2024.
Programul ne amintește de o nevoie mai mare: ca noile generații să aibă grijă și drag față de mediul înconjurător. Tinerii au demonstrat prin mișcări ca Fridays for Future că pot trage părinții de mânecă să colecteze deșeuri selectiv și pot cere autorităților să ia măsuri. Cu toate astea, Săptămâna verde are șanse mici să producă impact, când nu știm exact care e scopul și ce activități să organizăm.
LUIZA-CORINA PUIȘOR: „Dacă fiecare profesor ar avea în normă educația de mediu să o gestioneze cum consideră, cred că ar fi mai bine”
Corina Puișor e profesoară de peste 25 de ani. Predă geografie la Școala Gimnazială „Mihai Viteazu” din Călărași și a devenit formatoare de profesori și coordonatoare în proiectul Academia Micilor Ecologiști, despre care ți-am povestit aici. A copilărit în mediul rural, aproape de pădure, iar atunci când și-a ales profesia, a ținut cont de faptul că nu își vede viața fără natură.
„E un lucru foarte bun că lumea începe să se miște în verde, dar problema principală este lipsa unor fonduri”, spune Puișor. Pentru excursii, s-a bazat pe bani de la părinți, pentru că cei 34 de lei per elev nu erau suficienți și, oricum, ca să-i obțină, trebuia să depună un dosar de proiect la inspectorat și să aștepte aprobare. „Însă, cel mai mare impact îl au activitățile practice în mijlocul naturii”, continuă profesoara.
Puișor a scris alături de alți profesori din țară programa școlară pentru opționalul Educația privind schimbările climatice, aprobată de minister acum trei ani. Se adresează claselor a VII-a și a VIII-a, tocmai fiindcă Puișor crede că interesul față de mediu ar trebui să fie constant, nu doar condensat în cinci zile de activități. Ea propune includerea competențelor privind educația de mediu să existe obligatoriu în programa fiecărui profesor, dar să le gestioneze în funcție de vremea de afară, de momentul pe care îl simte în activitatea didactică.
„Cred că Săptămâna Verde vrea să spună, domne’, și profesorul de fizică și profesorul de biologie au făcut în săptămâna asta 18 ore de educație pentru mediu”, explică ea. Dar s-ar putea face pe tot parcursul anului școlar. „Avantajul e că vedem toți profesorii, indiferent de ce predau, atenți la probleme de mediu”, spune ea. Își amintește că anul trecut a convins-o pe profesoara de istorie să facă o lecție în care să prezinte schimbările climatice în istorie prin filme scurte și discuții. „Problema cred că este predarea intradisciplinară: disciplina fizică o predai tu, disciplina geografie o predau eu. Ori, Săptămâna Verde presupune o abordare cel puțin interdisciplinară, dacă nu una integrată, sistemică. Nu e ușor”, explică.
Legat de pregătirea profesorilor, Puișor crede că „cine vrea să facă, face”. Amintește de conținuturile din opționalul la care a lucrat și de materialele pe care le pun la dispoziție organizațiile. Cu toate astea, ar fi benefic ca formarea de competențe legate de mediu să devină obligatorii.
„Iar copiii sunt atrași de a fi în contact cu prezentul, de lucruri practice și de situații cu care s-ar putea confrunta.” A fost cu ei la uzina de apă din oraș, ca să vadă cum e gestionată apa în oraș și ce ar însemna o criză a apei. Apoi, au încercat să găsească soluții dacă orașul s-ar confrunta cu lipsă de apă sau de energie.
„Temerea mea e că începe să fie o rutină”, spune Puișor. „Lipsa asta de permanență oficială a preocupărilor pentru verde și doar aruncarea într-un calendar a cinci zile de activități, cred că va duce la obișnuința cu o perioadă așa zis de relaxare”, continuă.
Și apoi, raportarea. Puișor este responsabilă de mediu pentru școala ei, așa că în fiecare an încarcă pe platformă activitățile și rezultatele cantitative; câți elevi au participat, câți profesori.
„Cred că e nevoie cumva de o flexibilizare a programului, un număr de ore la disponibilitatea profesorului pe care cumva să le justifice prin activități pe care el le pune în funcție de interesul elevilor și de timpul lui disponibil. Cred că ar fi mult mai simplu așa.”
LAURA SĂLCUDEAN: „Mi se pare că subiectele astea care se ating în Săptămâna Verde în fiecare an sunt subiecte care ar fi obligatoriu de atins pe parcursul anului, nu numai într-o săptămână”
Laura Sălcudean e în al doilea an la catedră. Predă biologie la Școala Gimnazială Căianu, Școala Gimnazială Cămărașu și Școala Gimnazială „Mircea Luca” Băișoara, din județul Cluj.
„Mi se pare că subiectele astea care se ating în Săptămâna Verde în fiecare an sunt subiecte care ar fi obligatoriu de atins pe parcursul anului, nu numai într-o săptămână”, spune ea. Sălcudean a organizat o mini-drumeție cu copiii în care au adunat probe de apă și sol, pe care le-au analizat în laborator. A făcut asta în Căianu, unde a dispus de fonduri. Școlile în care predă nu au cerut finanțare de la inspectorat. „Era o procedură foarte lungă și nimeni nu a fost încântat de idee”, spune ea.
Așa că activitățile au depins de bugetul școlii. Acolo unde nu are un laborator modernizat, Sălcudean a făcut un treasure hunt în care copiii rezolvau probleme bazate pe întrebări despre sustenabilitate și energie verde.
„Așa, numai discuții pe baza unor prezentări powerpoint despre mediu pot să aibă diriginții cu elevii în ora de dirigenție”, spune ea. „Iar profesorii de biologie sunt obligați să le aibă.” Sălcudean a organizat Săptămâna Verde din primul ei an de învățământ și a observat că elevii sunt mai agitați în acele zile, pentru că nu au un program bine structurat și uneori confundă asta cu vacanța.
„Trebuie să depui mult efort să găsești activități care chiar au impact și să ții în frâu copiii”, spune ea. Crede că Săptămâna Verde nu funcționează, pentru că se implică puțini profesori și vine cu un consum foarte mare de energie din partea unor oameni care sunt deja obosiți. Ea a fost principala organizatoare a activităților, pentru că o interesează personal să le arate elevilor că ce învață despre biologie se găsește în viața lor, nu doar în cărți.
FARCAȘ SIMONA: „Anul acesta, cum s-au interzis ieșirile din școală, puțin mi s-a părut inutilă”
Farcaș Simona a intrat în învățământ acum opt ani. A făcut gimnastică și volei de performanță, dar o accidentare i-a afectat cariera de sportivă. Predă educație fizică la Liceul Teoretic „Dumitru Tăuțan” din Florești, județul Cluj, și a fondat alături de soțul ei o școală de ski, de snowboard și un studio de fitness.
„Am vrut să le arăt copiilor de unde vine sănătatea”, spune Farcaș când o întreb de ce s-a făcut profesoară. În ultimii doi ani, în Săptămâna Verde a făcut o activitate numită Bike Bus, care să promoveze mersul pe bicicletă la școală. Elevii și profesorii și-au luat cască și au plecat pe două roți pe drumul public, alături de poliția rutieră și părinți. Se numește Bike Bus, pentru că există mai multe stații până la destinație, în funcție de zonele în care locuiesc majoritatea tinerilor.
„Anul acesta, cum s-au interzis ieșirile din școală, puțin mi s-a părut inutilă”, spune Farcaș. Și-ar fi dorit să facă activități de ecologizare și orientare turistică. „Este foarte greu să faci în școală toate activitățile, pentru că apare monotonia, plictiseala, copiii nu mai vin și atunci îi pierzi.” Și-ar dori ca statul să deconteze tabere de ski și sporturi de iarnă pentru elevi, ca să nu mai fie accesul selectiv.
Săptămâna Verde depinde în prezent de efortul profesorilor și de resursele financiare ale fiecărei școli. Măsurile recente de austeritate din educație iau din energia și dorința profesorilor de a se implica în activități, așa că programul devine un alt efort pe care trebuie să îl depună, fără sprijin real.
