Sunt învățătoare la Școala Gimnazială „Negoiță Dănăilă” din Bucești, comuna Ivești, Galați. O comunitate cu provocări, cu copii din familii dezavantajate, care au nevoie de sprijin. Sunt deja de trei ani în învățământ, timp în care mi-am dat seama că această profesie este una pe care nu ai cum să nu o iei personal, de când intru în clasă știu că sunt un membru al echipei. Încerc în fiecare zi să-i fac pe copiii mei să aibă încredere în ei și să-i învăț să-și identifice emoțiile. Un test atât pentru mine, cât și pentru ei a fost evaluarea națională de la clasa a doua. Acestea sunt lecțiile pe care le-am învățat împreună.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Ministerul Educației lucrează la un chestionar de evaluare a procesului didactic de către elevi. Ideea nu este una nouă. Până acum elevii au încercat să facă un formular după știința lor și să-l distribuie în școli. De data asta, un sociolog, un psiholog și un expert în evaluare lucrează la itemi. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Educației Radu Szekely, din această toamnă va fi implementată varianta-pilot doar în școlile care doresc. Profesorii nu primesc nici sancțiuni și nici nu li se taie din salariu dacă feedback-ul de la elevi nu este pozitiv, ci șansa de a-și îmbunătăți metodele.