În prima zi a lui 2022, Școala 9 face o călătorie în timp și în istorie alături de specialiștii muzeelor din Târgu Mureș și Cluj care au descoperit acum câteva luni o piatră de temelie de dinaintea Primului Război Mondial. De 113 ani această capsulă a timpului din calcar păstrează un vechi document despre clădirea Colegiului Reformat, ziare publicate în Imperiul Austro-Ungar și monede care n-au fost niciodată puse în circulație. Clădirea liceului a trecut prin cele două războaie mondiale și prin ciocnirile de stradă dintre români și maghiari din 1990, care au dus la moartea a cinci oameni.
În cea de-a doua săptămână de grevă generală în Educaţie, trei profesori şi cercetători de la Universitatea Oxford din Marea Britanie explică, pentru Şcoala 9, ce ar trebui să facă autorităţile române pentru a crește motivarea profesorilor din România. „Îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de muncă” este o bază de la care ar trebui să se pornească, în opinia acestora. Contează foarte mult și cum se raportează politicienii la munca angajaților din învățământ.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.