„Ni se spune să privim fiecare lecție ca pe o lecție de limbă”, spune Clara Fiorentini, profesoară la Marino Institute of Education din Dublin. De la sperietura din 2010, când țara sa căzuse în clasamentul PISA, sistemul educațional s-a mobilizat ca niciodată, s-a uitat cu lupa la cum e folosit timpul la ore și a făcut ca programa tuturor disciplinelor să se învârtă în jurul literației și numerației.
Adriana Ioana Bârcean este profesoară de engleză și de franceză în Orăștie. Caută întotdeauna să predea prin metode inedite în fața elevilor ei și să aducă vorbitori nativi care să se întâlnească online cu elevii la ore. Cu alte cuvinte, încearcă să facă orele atractive „ca pe TikTok” pentru aceste „generații care se plictisesc ușor”. A observat în ultimii ani un interes crescut pentru învățarea unei limbi străine, dar și un fenomen îngrijorător: romgleza, pe care o vorbesc copiii și părinții deopotrivă.
16% din profesorii din România primesc gradații de merit, adică un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Asta înseamnă dosare voluminoase cu diferite adeverințe, în mare parte. Am urmărit cum a crescut piața hârtiilor în ultimii 13 ani, de când se acordă această premiere. Am dat peste site-uri care oferă contracost adeverințe, am fost martoră la adevărate lupte pentru întocmirea acestor dosare și găsirea cunoștințelor care le pot împinge mai în față. După o grevă generală care a adus în prim plan discuțiile, legitime de altfel, despre salariile profesorilor, cred că e timpul să vorbim fără perdea și despre cine le merită.