Am avut ocazia să particip în calitate de membru observator din partea Consiliului Elevilor la concursurile de directori și directori adjuncți din județul meu, Vrancea. Observator înseamnă că nu am avut voie să pun întrebări candidaților, din păcate. Am văzut profesorii devenind elevi și nu unii foarte bine pregătiți, am văzut profesori fără viziune, perorând discursuri lăbărțate și deloc concrete. În plină pandemie, când școala a fost în nemilosul joc online-offline, am întâlnit profesori care se visează directori, dar nu știu să lucreze pe calculator.
Ministerul Educației a justificat examenul de admitere la liceu adăugat Evaluării Naționale, măsură din noua lege a Educației deja în vigoare, prin faptul că sunt mulți elevi care se transferă după clasa a noua la o altă clasă sau liceu fiindcă au constatat că nu li se potrivește specializarea. Școala 9 a cerut tuturor inspectoratelor școlare din țară numărul transferurilor. Sub 4% dintre elevi ajung să se transfere, potrivit datelor oferite de 15 dintre acestea. Un expert în educație și un profesor de matematică cu experiență arată de ce dublarea examenului la clasa a opta nu va rezolva problema orientării școlare a elevilor.
Să ne îngrijorăm că nu avem încă legea educației trimisă în Parlament? Nu, crede Madlen Șerban, secretarul general al UNESCO în România și expert internațional în politici educaționale. Într-un interviu pentru Școala 9, aceasta explică ce înseamnă o reformă a educației, cât durează realizarea și implementarea ei și când încep să se vadă rezultatele. Nu crede că o lege organică ar trebui privită ca pe un panaceu pentru educație: „S-ar putea să fim încă tributarii mentalității că totul se întâmplă prin decret dat de sus.”