Mihaela Anghelescu este astăzi profesoară de română la Cluj-Napoca, într-o școală privată. Dar în ultimii 23 de ani a lucrat și la stat și la privat, întotdeauna cu copiii și în special cu cei din categorii vulnerabile. A fost pe rând ba „doamna”, ba Mihaela și azi crede că respectul nu stă în cum ți se adresează lumea. A lucrat cu copii care i-au furat banii din poșetă, copii care nu aveau ce să mănânce și pentru care singurele evenimente notabile erau când „mascații” le spărgeau ușa. De la acești copii de care cei mai mulți adulți fug a învățat Mihaela cele mai prețioase lecții de viață.
Cu drepturile în gând, cu Constituția-n buzunar.
Regula este cât se poate de simplă. Și nu se discută. Se execută de-a dreptul. Așa cum ne spălăm pe dinți și ne pregătim micul dejun, așa cum ne spălăm mâinile când le întoarcem murdare de-afară – la fel avem de citit în fiecare zi. Cine are sub 10 ani – o jumătate de oră. Cine are peste 10 ani – o oră. Nu e imposibil. Nu poate fi mai complicat decât o tură pe Fortnite, Minecraft sau Geometry Dash...