Vi s-a întâmplat vreodată să vă gândiți că într-o anumită situație v-ați purtat de nota 4? Sau de nota 8? Sau de nota 10, caz fericit? Poate ați mers la un interviu, aveați totul bine gândit, erați siguri sau sigure pe voi, dar după încheiere, v-ați spus: Doamne, ce prost m-am descurcat! Apoi, surpriză, rezultatul să fie pozitiv, mai presus decât așteptările voastre. Poate, din contră, ați avut o discuție cu cineva, pentru care v-ați pregătit emoțional. Aveați de clarificat niște lucruri care țineau de raportul dintre voi, raport care, cu siguranță, era o sumă de interacțiuni, un întreg de acumulări, în timp.
REZOLVAT. Peste 80% dintre eleve își ascund absorbantele sau tampoanele în buzunare sau strânse în palmă atunci când se duc la baie la școală, ca să nu le vadă colegii sau profesorii lor, arată o cercetare de anul trecut făcută de asociația Iele Sânziene. Când același ONG a cerut școlilor să pună în băi, gratuit, produse de igienă menstruală, li s-a râs în față: „ce urmează? Să le dăm prezervative?”.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.