În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
Educatoarea Adina Horga a adus în România un concept pe care l-a descoperit intuitiv: grădinița în natură. A aflat în timp că alte țări au o tradiție în asta, cum ar fi Danemarca, unde copiii învață în natură din anii 1980. Fascinată de outdoor learning, românca s-a inspirat apoi din țările nordice, din Anglia, Germania și Japonia și a implementat la noi un sistem pe care l-a francizat. Astăzi, copii din București, Arad, Timișoara și Sibiu de la grădinițele Adinei petrec ore bune în natură, două zile pe săptămână, chiar dacă plouă sau ninge.
Au început să își testeze antidrog elevii de prin 2015, când primul copil a fost luat cu salvarea de la orele de practică. Dar nu s-au oprit acolo. După testarea de la început de an școlar, urmează consilierea psihologică și școlară, coaching, ținerea din scurt a absențelor, legătura strânsă cu familia. Acest sistem de sprijin este implementat la un liceu tehnologic în regim dual de la Brașov. În încheierea primei serii REZOLVAT dedicate temei abandonului școlar, vă prezentăm modelul prin care Școala Profesională Germană Kronstadt reușește să-i țină pe unii dintre cei mai vulnerabili elevi în școală.
