De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, tot mai mulți profesori ruși sunt amendați, forțați să-și dea demisia sau chiar arestați pentru că nu susțin propaganda pro-război din instituțiile de învățământ, scrie ziarul independent rusesc The Moscow Times. De cele mai multe ori, chiar elevii sunt cei care contribuie la persecutarea cadrelor didactice. Își înregistrează profesorii și apoi îi denunță autorităților. Este și cazul unei profesoare de limba engleză din republica rusă Bureatia, care a fost amendată cu 40.000 de ruble (618 dolari) după ce a susținut în fața elevilor un discurs plin de empatie față de ucraineni.
Elevii și părinții au „sorcovit” ieri Ministerul Educației. Au cerut să trăiască mai mult predictibilitatea în structura anului școlar, să înflorească fondurile pentru transportul elevilor și să se reorganizeze mai iute și mai bine olimpiadele școlare. Dar în afară de organizarea acestor concursuri, după o pauză de doi ani, cred că este necesară o discuție serioasă despre ce mai înseamnă excelența în învățământul românesc. În cele 19 centre de excelență funcționale în toată țara, am descoperit că nu toți profesorii sunt plătiți și că fac apel la sponsorizări atunci când au nevoie de materiale didactice.
„Prin ce se aseamănă învățătorul și profesorul?”, a fost una dintre întrebările din testul grilă dat pentru concursul pentru directori. Subiectele probei susținute săptămâna trecută au fost criticate în spațiul public că ar fi fost prea ușoare pentru un viitor manager de școală. Totuși, 34% dintre ei nu au luat nota 7, necesară pentru a trece în etapa de interviu. Profesorul Constantin Lomaca, șeful Departamentului de Științe de la Franconian Internațional School din Erlangen, Germania, a explicat într-un interviu pentru Școala 9 de ce crede că un astfel de test scris nu este relevant pentru a alege managerul unei unități de învățământ.