Ce înseamnă un elev de 7 în România și ce înseamnă unul de B minus în SUA? Pot fi cu adevărat transformate notele de la o țară la alta? Bianca Vasile, elevă în clasa a X-a în Buzău, a făcut o cercetare să vadă cum sunt evaluați elevii din alte țări și a aflat ce spun cercetătorii despre relevanța notelor, adesea alterate de simpatiile profesorilor. O analiză care a pornit de la un 3 la fizică.
Adriana Ioana Bârcean este profesoară de engleză și de franceză în Orăștie. Caută întotdeauna să predea prin metode inedite în fața elevilor ei și să aducă vorbitori nativi care să se întâlnească online cu elevii la ore. Cu alte cuvinte, încearcă să facă orele atractive „ca pe TikTok” pentru aceste „generații care se plictisesc ușor”. A observat în ultimii ani un interes crescut pentru învățarea unei limbi străine, dar și un fenomen îngrijorător: romgleza, pe care o vorbesc copiii și părinții deopotrivă.
Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.