Sunt câteva zeci de mii de cetățeni străini care trăiesc în România, veniți la studii, muncă sau care au cerut azil politic fiindcă în țările lor nu mai puteau locui. Când discursul public creează o prăpastie între noi și ei, câteva asociații încearcă să aducă români și alte naționalități la aceeași masă, să se cunoască și să se înțeleagă, poate chiar să creeze prietenii. Școala 9 a participat la evenimentul „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”), organizat de Fundația Terre des Hommes, în care cetățeni din Ucraina, Siria, Mexic, Pakistan sau Rwanda au răspuns la curiozitățile românilor.
Țară după țară decide să interzică telefoanele mobile în școli. Și România o ia pe drumul analogului. UNESCO a tras un semnal de alarmă anul ăsta după ce ultimele teste PISA au arătat o legătură între folosirea în exces a mobilelor și rezultatele slabe la învățătură. În același timp, cercetările arată că alfabetizarea digitală e legată de cititul cărților pe hârtie, nu de folosirea dispozitivelor mobile, cum s-ar crede. Deci, care e soluția? Cu sau fără mobile în școli?
Tot anul școlar au plantat copaci, au strâns gunoaie, au reciclat și au făcut campanii de conștientizare despre colectarea selectivă în orașele lor. Deși mulți dintre ei au făcut toate astea întâi doar ca să scape de ore, ca activitate extrașcolară, și-au dat curând seama că nu e de glumit cu problemele de mediu. Într-o tabără de patru zile organizată ca premiu pentru cei mai harnici 85 de elevi, la Cheia, județul Prahova, tinerii și profesorii lor și-au exprimat nevoia de mai multă educație despre mediu. Dar nu musai în școli.