2022 va rămâne în istorie sub umbra războiului din Ucraina, după 80 de ani de pace în Europa. Am mers la granițe și am vorbit cu refugiații, am vorbit și cu profesori și elevi rămași în țara lor sau care și-au găsit adăpost la noi și în Polonia. Am discutat cu profesorii români care fac minuni în condiții vitrege la școlile din rural, iar cei care au luat calea străinătății ne-au povestit experiențele lor. Am intervievat elevi care ne-au uimit cu performanțele lor și am încercat să înțelegem și limitările sistemului, prin voci din interior. Iată o selecție de reportaje, interviuri și analize ale anului 2022.
„Școala românească se va schimba în momentul în care toți elevii și toți profesorii vor intra pe aceeași ușă și vor urca pe aceeași scară”, crede Cristina Rigman, formatoare în cadrul proiectului CARING, al Fundației Terre des hommes. Ea a lucrat cu profesorii pentru a îmbunătăți modul în care aceștia lucrează împreună cu copiii pe teme precum normele sociale sau violența de gen.
Sunt în jur de 40 de mii de tineri români la studii în străinătate. În același timp 14 mii de elevi și studenți basarabeni sunt în prezent în România. În fiecare an, sunt puse la dispoziția lor în jur de 5000 de locuri în universitățile de la noi și în jur de 1500 în licee. Școala 9 a vorbit la târgul de studii organizat în Chișinău, Bălți și Cahul cu tineri care vor să facă facultatea în România. Unii dintre ei spun că vor reveni acasă după absolvire, doar că un raport al Centrului Român de Politici Europene arată că doar 10% o fac.