„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Șase elevi din Cluj au creat Palmsy, un dispozitiv pentru nevăzători menit să îi ajute pe aceștia când vine vorba de orientare şi citirea textului care nu este afişat în Braille. Ei au câștigat premiul I la un concurs organizat anul trecut de Academia „Descoperă-ți Pasiunea în IT (DpIT)” la care au participat 120 de liceeni. Într-un interviu pentru Școala 9, elevii au explicat atât procesul prin care au creat dispozitivul, cât și cum văd ei adaptarea comunităților la nevoile persoanelor cu dizabilități.
Alexandra Muscalu, profesoară de engleză în două localități din Ilfov, s-a încăpățânat să le arate copiilor cât de folositoare poate fi o limbă străină. După un an la catedră a realizat, cu ajutorul colegilor, o sală de lectură modernă care a dus și la scăderea abandonului școlar. Asta pe lângă vizitele acasă și întâlnirile regulate cu părinții. „E nevoie de a schimba școala într-un mediu prietenos, un mediu în care să nu existe teama de exprimare”, crede tânăra profesoară.