Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Președintele Joe Biden se va ține de cuvânt și va redeschide toate școlile în primele o sută de zile de mandat. Iar prima regulă și cea mai importantă va fi purtarea măștilor. Criza Covid a schimbat ceea ce înseamnă educația și a determinat antreprenorii să fie creativi. O companie daneză vrea, de exemplu, să ajungă la 10 milioane de elevi prin intermediul laboratoarelor virtuale de științe. Dar tot pandemia lovește cele mai vulnerabile țări: ca să răspundă crizei de personal, Rwanda a început să angajeze mii de profesori fără nicio experiență sau calificare.
Astăzi atât educația, cât și distracția copiilor este online. Învață și se întâlnesc cu colegii pe Google Classroom, primesc temele pe Whatsapp, apoi își dau întâlnire pe Tik-Tok, Instagram, Snapchat, Facebook. Diana Graber, profesoară specializată în educație digitală și scriitoare, explică într-un interviu pentru Școala 9 cum ar trebui să menținem un echilibru între offline-ul și online-ul din viața copiilor.
