Deschidem o nouă rubrică, în care ne întrebăm scriitorii părinți dacă și cum citesc copiii lor. Primul invitat, Florin Iaru, face o analiză dură, dar necesară, a situației lecturilor neobligatorii. Atenție, conține opinii tranșante și sfaturi utile.
Un instrument creat de oameni de știință suedezi poate fi de mare ajutor la clasă când profesorii vor să explice tendințe sociale.
Carmen Țar Fonta este de doi ani învățătoare în comuna Frumușani, județul Călărași. Străbate până la școală 70 de kilometri prin trei județe Ilfov, Giurgiu și Călărași, ca să încerce să le fie alături celor 16 elevi ai ei, dintr-o comunitate vulnerabilă. A avut și zile cu un singur elev în clasă sau, în pandemie, cu doar patru elevi colectați, cu lecții făcute în jurul mesei unui localnic. Zile colorate diferit, uneori în nuanțe de gri, alteori pastelate, ca cea în care vor merge cu toții într-o excursie să-l întâlnească pe Moș Crăciun.