Am vrut să aflăm care sunt argumentele pro de la Claudiu Năsui, vicepreședinte USR și unul dintre cei mai vocali politicieni în favoarea măsurii, respectiv cele contra de la Mirabela Amarandei, expert în educație în cadrul Universității din București, care de asemenea s-a pronunțat de mai multe ori pe aceeași temă. Dezbaterea a pornit de la propunerea Alianței USR-PLUS din planul de guvernare, de a desființa inspectoratele școlare.
„Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, se organizează la nivel județean și acționează pentru realizarea obiectivelor educaționale prevăzute de Legea Educației în domeniul învățământului preuniversitar“, potrivit Ministerului Educației.
Cât de eficiente sau de importante mai sunt inspectoratele școlare în vederea asigurării unui învățământ de calitate? Este o întrebare care planează de mai mulți ani în spațiul public.
Școala9 l-a întrebat pe Claudiu Năsui care sunt argumentele sale pro desființării inspectoratelor iar pe Mirabela Amarandei care sunt argumentele sale contra. Reluăm mai jos principalele argumente pro și contra, expuse de cei doi.
Argumente pro desființării inspectoratelor școlare prezentate de Claudiu Năsui:
- în Finlanda, țara cu unul dintre cele mai bune sisteme de învățământ din lume, nu există inspectorate școlare
- inspecțiile făcute la clasă reprezintă „o regie“ menită să dea bine în fața inspectorului, ascunzând problemele reale din procesul de predare-învățare
- sistemul de învățământ este profund politizat prin inspectoratele școlare, acestea fiind mai preocupate să respecte ordinele ministrului Educației, în loc de nevoile elevilor
- dacă o să dispară inspectoratele, directorii de școli nu vor mai răspunde în fața inspectorului general, ci în fața consiliului de administrație al unității de învățământ (format din reprezentanți ai autorităților locale, profesorilor și ai părinților)
Argumente contra desființării inspectoratelor școlare prezentate de Mirabela Amarandei:
- autonomia școlii, fără să fie asociată cu responsabilitatea publică, poate duce la creșterea inechităților și a decalajului în învățarea și progresul elevilor
- nu toate școlile sunt pregătite să operaționalizeze autonomia financiară, curriculară sau în vederea recrutării de personal
- școlile n-au operaționalizat autonomia în ultimii 30 de ani - ele nu sunt pregătite acum să funcționeze fără o structură instituțională care să o monitorizeze și să-i ofere sprijinul necesar
- urmează o perioadă cu multe necunoscute, din cauza pandemiei de COVID-19, iar o destabilizare a sistemului nu ar fi benefică
Cover Foto: pixabay
