Directorul care a făcut la țară o școală ca la oraș. „Caut ca diferența dintre copilul din Apateu și copilul din Arad, municipiu de județ, să nu existe”

Directorul care a făcut la țară o școală ca la oraș. „Caut ca diferența dintre copilul din Apateu și copilul din Arad, municipiu de județ, să nu existe”

În 2007 a pus internet prin fibră optică la școală și a început să țină cursuri de digitalizare cu profesorii. Apoi, a bătut Europa în lung și-n lat cu echipe de elevi și profesori, în schimburi de experiență. Ca să ducă mai mulți copii în afară, profesorii dormeau pe jos în școala gazdă. A digitalizat pas cu pas toate clasele. A introdus standarde de evaluare și anul trecut a avut cei mai puțini elevi din istoria unității de învățământ cu note sub 5 la Evaluarea Națională. Totul se întâmplă la Școala „Gheorghe Popovici” din comuna Apateu, Arad, care îl are manager pe Claudiu Vlad. Un director care crede că școala de la sat poate să devină la fel de competitivă ca cea de la oraș.

20.06.2022

de Andreea Archip

Claudiu Vlad a intrat în învățământ în urmă cu 25 de ani. Profesorul de istorie a devenit director în 1998 în satul Berechiu din comuna Apateu, Arad. Iar anul ăsta sărbătorește 16 ani de când e director chiar în reședința de comună, la Școala „Gheorghe Popovici”, unde a tot continuat să construiască. 

„Eu am principiul cărămizilor. Când am pus jaluzele la ferestre, în primul an am pus la patru săli de clasă, în următorul, la alte patru săli de clasă, și tot așa”, spune directorul.

Cărămidă cu cărămidă și-a pus ideile în aplicare. Unele păreau atât de SF pentru o școală de la țară, într-o comunitate cu puțin peste 3000 de oameni, că nu li se dădea nicio șansă. Dar el a reușit să micșoreze distanța dintre școala sa și cele de la 71 de kilometri distanță, din orașul Arad.

directorul Claudiu Vlad Apateu

FOTO: Directorul Școlii din Apateu Claudiu Vlad, la inaugurarea laboratorului de istorie

„Am fost odată la un curs și ne-au pus acolo să ne imaginăm ce am vrea noi să dezvoltăm în școala noastră. Când am scris ce vreau, mi-au zis că n-o să reușesc. Dar anul următor tot ce mi-am propus, am reușit. Am făcut primul laborator de informatică la Berechiu, empiric, dar era un laborator funcțional”, își amintește cadrul didactic.

La un an de când a devenit director la Apateu, în 2007, a pus internet prin fibră optică. „Vă dați seama, nu aveau cele din urban, din Arad, internet prin fibră optică și aveam noi la Apateu. Plus un laborator cu zece calculatoare”, își amintește profesorul. Fiindcă e pasionat de informatică, a început să facă și cursuri de digitalizare cu profesorii din școală. „Veneau după-masă și îi învățam să folosească Wordul, Powerpointul, internetul, adresa de email. Bineînțeles că au fost profesori care mi-au mulțumit și alții care erau îmbufnați că trebuie să vină, deși nu era obligatoriu, dar au învățat.”

Elevii și profesorii au călătorit în mai multe țări din Europa

La un moment dat i-a venit ideea să facă un mini studio de televiziune și să transmită evenimentele din școală cu ocazia Zilei Europei, serbată anual pe 9 mai. L-a invitat la eveniment și pe europarlamentarul Iosif Matula care, impresionat de ce-a văzut în școală, le-a oferit o călătorie directorului și unui elev la Bruxelles, una dintre cele trei capitale ale Uniunii Europene. Din acel moment, au tot aplicat la proiecte europene. 

Prin alte proiecte câștigate, în jur de 80 de elevi au călătorit în ultimii ani în schimburi de experiență în Cehia, Spania, Lituania, Franța.

În Cehia, ca să putem duce 16 copii, noi, profesorii, am dormit în școală pe saltele. Am găsit înțelegere de la directorul școlii și așa ne-am cazat săptămâna aia.

Elevii erau aleși printr-o procedură transparentă: dădeau un test scris la engleză, apoi o probă de utilizare a calculatorului și cei care treceau mai departe dădeau și o probă orală de engleză care era filmată. „În cazul în care cineva zicea că a fost furat, să avem o dovadă. Am avut o profesoară care avea fratele elev, a participat la selecție și nu a luat. Comunitatea a văzut asta și a înțeles că lucrurile sunt pe bune”, spune directorul.

Copii din Apateu, Arad

Când vine un profesor nou, îl evaluează prin „testul scărilor”

Lui Claudiu Vlad nu i-a fost niciodată teamă de nou. Însă ca să pună în practică ce-i trecea prin cap, avea nevoie de o echipă pe măsură. „Dacă îți faci o echipă, lucrurile merg mult mai ușor. Ce le spun eu însă mereu este așa: ca lucrurile să meargă șnur trebuie întotdeauna să ne expunem părerile, să spunem ce nu ne convine, nu pe la colțuri”, spune directorul.

Pentru profesorii navetiști, a reușit cu primăria să pună la dispoziție locuințe de serviciu, cu chirii modice. O echipă are nevoie de stabilitate. Are și o modalitate prin care își dă seama, atunci când vine un profesor nou în școală, dacă va face treabă. „Eu, cu toate că am 52 de ani, urc scările în fugă și când vine profesorul, întâi îi arăt școala și când urc scările văd cum vine după mine. Dacă e vine mai încet, să știți că așa o să cam fie”, râde directorul.

E apropiat de echipă și de comunitate 

Și-a reînnoit echipa, fiindcă avea majoritar cadre didactice în pragul pensiei. „Toți cei care aveau responsabilități, erau în diferite comisii, au fost schimbați cu tineri.”

A cooptat în consiliul de administrație și pe doctorul din comună care are copil la școală, dar și pe pastorul Bisericii Adventiste. A înțeles că toată comunitatea trebuie să fie lângă școală. Fac anual evenimente la școală, strângeri de fonduri la care vine tot satul. 

De când a ajuns director, a interzis colectarea fondului clasei și al școlii. Lucrează îndeaproape cu administrația locală pentru orice cheltuieli. „În proiectele europene primești 80% din sumă, iar 20% trebuie să fie contribuția ta. De fiecare dată contribuția noastră a fost asigurată de primărie. Banii ăia, când se întorc în urma raportului final, căci practic sunt un împrumut, ne sunt lăsați de primărie ca să ne dotăm.”

A înțeles că oamenii îl vor urma dacă au încredere în el. „Ca un director să reușească, trebuie să fie lider, umărul lui să-l simtă colegul că e pus mereu acolo. În proiectele europene, fiindcă mă pricep la informatică, directorul e primul”, spune Claudiu Vlad.

Elevii din Apateu în excursie

Fișe de progres pentru fiecare elev și pregătire pentru cei sub 5

Cu ajutorul comunității, a dotat fiecare sală de clasă cu videoproiector, au patru table inteligente, calculatoare și internet, precum și copiatoare 3D unde profesorii își pot printa orice material. După ce și-a pus baza materială la punct, a început să lucreze și la modul de predare. Și-a dat seama că elevii nu vor fi pregătiți pentru lumea de azi dacă profii vor continua să predea în același mod și să le ceară copiilor doar să memoreze.

Dacă îi dai unui elev un text să-l citească și găsește un cuvânt pe care nu-l înțelege, nu se uită să vadă ce înseamnă acel cuvânt, trece mai departe. Dacă îl pui după ce o terminat textul să îți explice, să povestească ceva din acel text vă spun, e înfiorător, nu reușesc decât foarte puțini.

Nu i-a fost teamă să privească problema îndeaproape și să arate cu degetul spre cei responsabili: „Nu sunt educați, deci vina e a noastră!”

Așa că a gândit fișe de progres cu echipa pentru fiecare elev. Profesorul dă un test cu itemi care scot în evidență competențele la început de an școlar și apoi fiecare creează aceste fișe în care trebuie să rezulte ce competențe trebuie să-și îmbunătățească fiecare elev, cu exemple de activități de învățare.

Una din profesoarele din școală a început să facă pregătire cu elevii de clasa a opta încă de la începutul anului. „I-am dat elevii care în urma simulărilor au luat note sub 5. Am spus: ținta ta nu e să îi duci la 10, ci la 5 sau peste 5, ce se poate. Deci faci cu ei numai prima parte din modelul care se dă la Evaluarea Națională. A fost anul în care am avut cei mai puțini copii cu note sub 5. Practic, a fost un experiment de succes”, spune managerul.

„Nu trebuie să dotezi clasele cu smartboard-uri doar ca elevul să nu mai scrie cu cretă”

Deși are de ceva timp acces la resurse digitale, instituția nu stă deloc pe loc. Școala din Apateu este înscrisă și în programul „Școala din valiză”, realizat de Fundația World Vision și Fundația Vodafone România. Pe lângă dotări, au acces și la o platformă de e-learning care i-a ajutat mult în pandemie, dar care și acum le organizează mai bine munca. „Îți pune multe instrumente la dispoziție. Vrem să impunem și teste standardizate online, fără note, doar îi urmărim pe copii să vedem ce știu. Fiecare profesor își face apoi un raport, îi împarte pe copii pe grupe și va lucra cu ei”, explică profesorul despre cum îi ajuți pe elevi să progreseze.

Profesorul apoi când se duce la clasă nu-i mai privește pe elevi ca pe o turmă: am intrat în clasă asta, lucrez cu cei care știu, pe ceilalți îi trec și cu asta basta. Bineînțeles, nu ai cum să îți propui un elev de nota 3 să-l duci la nota 10, e absurd, dar pe un elev de nota 3 să-l duci la 5 sau 6 e posibil.

Deși este adeptul digitalizării, crede că nu e suficient să umpli școala de table inteligente, dacă personalul nu știe sau nu vrea să le folosească. Ministerul Educației are în plan, de pildă, ca până în 2028, toate clasele din țară să aibă table smart.

Claudiu Vlad crede însă că toată tehnologia are nevoie și de aplicații potrivite. „La noi vine guvernul și face într-un sat un bazin de înot, dar după-aia primăria trebuie să preia investiția. Dar primăria n-are niciun ban. Mie mi-e frică să nu fie la fel și în școli. Nu trebuie să dotezi clasele cu smartboarduri doar pentru ca elevul să nu mai scrie cu cretă”, spune managerul.

Înțelege și că mulți colegi directori de școală sunt demotivați din cauza salariului și că de asta refuză din start folosirea tehnologiei în școală, care le solicită energie în plus. Deși fac o muncă de management care într-o multinațională s-ar plăti cu câteva mii de euro, directorii primesc în unele cazuri mai puțin decât un profesor, subliniază el. Un salariu de director este în jur de 4000 de lei acum.

„Eu dacă mi-aș da mâine demisia ca director și m-aș încadra ca profesor, aș câștiga mai mult cu 100 de lei. E normal lucrul ăsta?”, întreabă retoric Claudiu Vlad.

Îl motivează însă rezultatele elevilor, susținerea colegilor și faptul că își înțelege misiunea, aceea de a zidi, cărămidă cu cărămidă, România de mâine.

„Eu ce caut? Caut ca diferența dintre copilul din Apateu și copilul din Arad, municipiu de județ, să nu existe. Să aibă acces la tot ceea ce poate să aibă un copil din oraș.”

Laboratorul de istorie al școlii din Apateu

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

scoala apateu, claudiu vlad, director scoala apateu arad, programe erasmus scoala, fonduri europene scoala

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile