„Când am ieșit din școală, tot ce știam era că un împrumut e rău”. Tinerele care te învață ce să faci cu banii tăi

E un scenariu comun, au descoperit Miruna Neamu și Cristina Pogorevici. Prima - elevă în clasa a XII-a, a doua - consultant financiar la o companie din Londra. Anul trecut au fondat împreună Asociația FeminEast pentru a crea un spațiu sigur în primul rând pentru femei și pentru tinere cu care să împărtășească cunoștințe despre cum să-și gestioneze mai bine finanțele și cum să-și seteze obiective realizabile. Adică să facă educație financiară.

S-au concentrat pe femei pentru că ele nu au aceleași oportunități precum bărbații dacă nu sunt independente financiar. O arată zeci de cercetări de-a lungul anilor. În statele UE, nivelul de educație financiară, oricum scăzut, este mai ridicat la bărbați decât la femei, potrivit Eurobarometrului 2023. 

Dar problema nu este doar acolo. Trei din patru adolescenți (74%) nu se simt încrezători sau nu cunosc suficiente lucruri despre finanțele lor personale. Educația financiară în școli se face doar ca opțional și numai dacă școala decide să introducă un astfel de curs. Un sondaj realizat de Școala 9 a arătat că elevii și-ar dori să studieze educație financiară la școală.

„Considerăm că educația financiară trebuie să înceapă, dacă nu de acasă, măcar la școală”, spune Cristina, în vârstă de 25 de ani.

„Când am ieșit din școală, tot ce știam era că un împrumut e rău”

Vorbim la finalul Women's Financial Education Summit, o conferință pe care Cristina și Miruna au organizat-o la sfârșit de septembrie. Au participat zeci de tinere, în special eleve de liceu și studente. Au vorbit despre independența financiară, despre antreprenoriat și despre lucrurile la care să fii atent când alegi să investești. Patru antreprenoare sub 25 de ani - cântăreața Ada Petcu, Julia Boca, consultantă în educație, Cristina Mauna, designer florar, plus Cristina Pogorevici, care a avut la un moment dat o mică afacere de pictat teniși - și-au prezentat bunele și relele din experiențele lor cu propriile proiecte.

Într-o definiție foarte simplistă, financial literacy sau educația financiară este capacitatea de a înțelege și gestiona corect și eficient banii. Dacă ești educat financiar, ai o bază solidă pentru o relație sănătoasă cu banii.

România este pe ultimul loc la nivelul educației financiare între statele UE, cu 13% dintre români care au competențe financiare la nivel ridicat. Alți 30% sunt analfabeți financiar, potrivit Eurobarometrului 2023.

Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Estonia au cele mai bune scoruri, cu 43%, 40%, 40% și, respectiv 39% dintre cetățeni cu nivel de educație financiară.

Un sfert dintre români nu au bani puși deoparte, iar 62% au spus că se simt ușor neîncrezători sau deloc încrezători că vor avea un trai decent la pensie, potrivit Eurobarometrului.

Cristina Pogorevici s-a simțit și ea printre procentele negative. A plecat din școală cu zero cunoștințe legate de bani. Între timp, a ajuns să lucreze în filiala din Londra a agenției americane de consultanță Bain&Company, una dintre cele trei cele mai mari companii de consultanță în management și economie din lume. A studiat Business Analytics and Management la Universitatea din Pennsylvania, SUA, unde a intrat cu bursă. De acolo a plecat tot cu o bursă în Beijing, China, pentru un program de master de un an în afaceri globale.

Cristina Pogorevici, la Women's Financial Education Summit. Foto: Joanna Grams

„Când am ieșit din școală, tot ce știam era că un împrumut e rău, că bursa e bine și știam că facultatea e scumpă. Astea erau cele trei lucruri pe care le înțelegeam”, povestește Cristina.

Realitatea traiului scump din SUA - pentru că bursa acoperă școala, dar tot rămâi cu multe alte cheltuieli - a fost învățatul pe propria piele. „Am avut de ales între a da 50 de dolari pe un bilet la o petrecere și a mânca trei zile din banii aceia”.

O exagerare ilustrativă pentru ideea că deciziile pe care le iei au efect vizibil.

Materii stufoase și o strategie generală

„Eu am avut și încă am discuții cu prietenii mei în care îmi spun: mie mi-e frică să fiu adult că trebuie să încep să-mi plătesc taxele, nu înțeleg cum plătesc taxele. Adică sunt niște principii de bază, de care o să te lovești inevitabil, dar pe care cam trebuie să le înveți tu singur”, spune Miruna Neamu. În vârstă de 18 ani, este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „I. L. Caragiale” din București.

Să-l înveți pe copil de mic care-i treaba cu banii nu înseamnă un beneficiu doar pentru buzunarul părinților - căci fără niște limite și noțiuni, copiii ar pleca acasă cu toate jucăriile din magazin. Dar câteva lecții de educație financiară pot fi bazele unui adult responsabil în relația sa cu banii. De la ce înseamnă ieftin și scump la diferența de la „îmi place” și „îmi trebuie” și nelipsita pușculița. Apoi, mai târziu, la lucruri un pic mai complicate, cum ar fi plățile pentru facturi. Toate astea, Cristina și Miruna le-au învățat pe cont propriu și din discuțiile cu familiile lor - lucruri pentru care se simt oarecum privilegiate. În orice caz, nu de la școală.

Miruna Neamu. Foto: Joanna Grams

„În sistemul românesc îmi pare că, deși există materii care ar acoperi, școala românească nu te învață asta. Problema, în primul rând, e că e foarte stufoasă materia în sine, programa. Și atunci nici nu prea ai cum să mai adaugi și ar trebui să scoți și aici discuția devine și mai complicată. Sunt clar modificări ce ar trebui făcute. Abordarea practică este absolut necesară”, spune Miruna.

Orele de educație financiară din școli sunt acum cel mult sub formă de opțional, dar pentru asta, școlile trebuie să dorească să le implementeze. Iar la orele de economie, profesorul nu te învață nici cum să accesezi un credit, nici ce hârtii trebuie să depui anual la ANAF, afirmă Miruna Neamu. În fond, s-a lovit ea însăși de lucrurile astea. În final, ieși de pe băncile școlii cu nicio idee despre cum să-ți gestionezi venitul, adaugă tânăra.

Guvernul a adoptat în aprilie Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030, creată de Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, BNR, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Foarte general, strategia trasează niște direcții și impune introducerea unor elemente de educație financiară în curriculumul național la toate nivelurile de învățământ. Planul este ca educația financiară să fie introdusă și în universități, iar profesorii, atât din preuniversitar, cât și din universitar, să urmeze programe de educație financiară.

Până la orele acestea din școli, Cristina și Miruna continuă să meargă ele și voluntarele din asociația lor la clase în școli și licee și să predea concepte ce țin de bani. Multe dintre programele pe care le au pregătite sunt concepute de Miruna, care are avantajul de a face parte din grupul țintă.

„Organizarea workshop-urilor din școli a venit strict din ideea că programa școlară are nevoie de niște update-uri, să zic așa, și am zis ok, până se întâmplă asta, încercăm noi să o facem”, povestește Miruna. FeminEast va relua programul de educație financiară din această toamnă și deja sunt 13 școli interesate. Până acum au fost în două, una în București și alta în Pitești.

De la liceeni, cel mai des apar întrebările legate de gestionarea banilor, dar și cum strângi bani pentru facultate și cum să negociezi salariul. De aici, trainingul se extinde puțin și către aplicarea la diverse joburi și organizarea CV-ului. Uneori, adolescenții vor să învețe despre investiții, cum a fost la evenimentul din septembrie.

Women's Financial Education Summit, organizat de Asociația FeminEast la finalul lunii septembrie. Foto: Joanna Grams

„Mai puțin fleshy cars and clothes pe social media. Nu e așa viața de zi pe zi”

„Poți să înveți să faci chestia asta. Dar e foarte riscant dacă nu știi ce faci. Dacă tu investești o sumă de bani, de exemplu crypto, care e foarte trendy acum, poți să pierzi mult. Adică trebuie să te cunoști foarte bine și pe tine”, explică Miruna.

Tinerele cred că lipsa educației financiare este și motivul pentru care o treime dintre români nu au cont la bancă.

„E și o chestie de psihologia banilor. Noi avem o relație cu banii destul de grea de schimbat la generațiile mai mari. Comunism, anii ‘90, știi? Și nici nu vorbim despre asta în familie. Asta afectează un pic generațiile noi din punct de vedere al startului în educație financiară în familie. Și e un fenomen destul de împrăștiat”, spune și Cristina.

Deși tinerii din generația Z au mai mult acces la educație și au joburi mai bine plătite decât generația dinaintea lor, plătesc mai mult cu aproape o treime pe necesități decât au făcut-o milenialii la vârsta lor, arată o analiză The Washington Post.

La costurile din ce în ce mai mari se adaugă și faptul că un tânăr nu poate face alegeri corecte despre chirie, împrumuturi și investiții dacă nu înțelege în primul rând ce înseamnă toate astea.

Informațiile sunt foarte accesibile acum - chiar dacă nu la școală. Problema e că ce e la liber pe Internet nu e neapărat și corect.

„Te uiți pe TikTok, de exemplu, și vezi că spune cineva să investești în crypto sau fă asta cu banii tăi, tu poate o să faci asta din impulsivitate, fără să fii cu adevărat informat, fără să te asiguri că este o decizie bună”, dă exemplu Miruna.

Rețelele sociale au și tendința de a arăta o viață perfectă, fără să expună și riscurile. „Cred că e nevoie de mai multe exemple pozitive și mai puțin fleshy cars and clothes pe social media. Nu e așa viața de zi pe zi”, spune și Cristina.

Femeile au mai puțin acces la educația financiară decât bărbații

Workshop-urile, întâlnirile pe care Miruna și Cristina le au în cadrul asociației se concentrează în primul rând pe femei. Își doresc, spun ele, să aducă în față niște realități ce ar trebui combătute. Cum ar fi că femeile din Europa câștigă cu aproape 13% mai puțin decât bărbații. Că sunt mai predispuse la discriminare la locul de muncă. Și mai ales, că au mai puține cunoștințe financiare decât bărbații - lucru care este rezultatul unei întregi istorii de discriminare de gen și stereotipuri.

Cu cât femeile știu mai multe despre finanțe, de la buget la investiții, cu atât este mai probabil să fie capabile să ia decizii solide atunci când vine vorba de bani. Iar problema nu este individuală, remarcă tinerele, ci structurală: este înrădăcinată în istorie, politică și cultură.

Inclusiv social media contribuie din plin la asta. Un tren popular pe TikTok, de pildă este „girl math”. E un mod sarcastic prin care tinerele glumesc și își justifică niște achiziții scumpe. Fetele de FeminEast cred însă că e doar un alt stereotip care arată că femeile sunt văzute drept „cheltuitoare”.

View this post on Instagram

A post shared by FeminEast Association (@femin_east)

Sfaturi pentru a economisi inteligent, rezumate de Miruna și Cristina:

1. Stabilește-ți bugetul

Întâi trebuie să știi câți bani ai și pe ce se duc. Deci:

- analizează-ți veniturile și cheltuierile lunare;

- împarte cheltuielile în două categorii: esențiale și neesențiale;

- stabilește o sumă pe care să o economisești lunar;

- folosește metoda 50/30/20. Adică:

20% din salariu pui în fondul de economii, datorii și cheltuieli neprevăzute.

30% din salariu înseamnă bani pentru dorințe: ieșit în oraș, la film, călătorii etc..

50% din salariu reprezintă nevoile și cheltuielile lunare, precum cumpărături, utilități, casă, alte facturi și rate.

2. Construiește un fond de urgență

- economisește pentru situații neprevăzute, ca să nu fie nevoie să apelezi la credite sau să-ți afectezi economiile pe termen lung;

- ține banii într-un cont de economii ușor accesibil.

3. Economisește la cumpărături

- profită de produse la reduceri sau de oferte (de exemplu, poți cumpăra din magazin alimente aproape de data de expirare sau cu un aspect mai puțin plăcut, dar încă foarte bune ori te poți uita pe aplicații care vând meniuri sau coșuri alimentare la reducere pe final de zi, pentru a preveni risipa - așa cum este BonApp);

- folosește cupoane, carduri de fidelitate;

- compară prețurile întotdeauna.

4. Monitorizează cheltuielile

- folosește aplicații pentru gestionarea finanțelor pentru a urmărit pe ce se duc banii;

- revizuiește-ți periodic cheltuielile pentru a elimina costurile inutile.