Clasă Laborator Cancelarie REZOLVAT Școala cea mai 9 Biblioteca Școala9
Categorie

Laborator

Loc pentru experimente, soluții și idei noi. 

Cum schimbă o toaletă o comunitate. „O fetiță se învoia și petrecea timpul la toaletă pentru că ăla era cel mai frumos loc pe care îl știa ea”

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu. Video: Cosmin Nistor

În ultimii doi ani, 340 de școli din România au primit toalete noi sau renovate în interior. În comuna Motoșeni, din Bacău, de exemplu, s-au construit toalete noi la toate cele șase unități de învățământ. Prima toaletă a fost făcută în școala principală cu ajutorul Fundației Terre des Hommes și asta a dat curaj directorului școlii și primarului să găsească fonduri și pentru restul. „Câteodată trebuie să vină cineva din exterior și să-ți spună: da, poți!”, s-a convins activista Alina Mirt. În toată țara, mai sunt 836 de unități de învățământ cu toaleta în curte.

17.03.2021

Din închisorile siriene, la Universitatea Georgetown din SUA. Povestea activistului Omar Alshogre: „În Siria, multora le era teamă să meargă la școală”

de Andreea Archip

Omar Alshogre este un activist sirian pentru drepturile omului care de la 17 la 20 de ani a trăit chinurile închisorilor siriene. A fost ridicat de pe băncile școlii fiindcă a protestat împotriva regimului lui Bashar al-Assad. A fost torturat, umilit, înfometat. Acolo a trecut prin cea mai dură școală. Dar tot acolo a fost „student” la ceea ce deținuții cu studii numeau „universitatea șoaptelor”, fiindcă nu aveau voie să vorbească între ei decât așa, în șoaptă. L-a ținut în viață, legătura cu ceilalți prizonieri. Avea 34 de kilograme când a fost răscumpărat de familie din închisoare. Astăzi, la 25 de ani, a fost admis la Universitatea Georgetown, la care a aplicat cu o scrisoare despre lecțiile închisorii.

14.03.2021

CRONICĂ. „Premiantul” și „Jurnalul străzii”, două filme despre profesori care schimbă lumea. „Vreau să fiu profesorul pe care nu l-am avut niciodată”

de Ema Tănase

Într-o perioadă în care lumea are nevoie de încredere și inspirație, vă propunem două filme ale căror eroi sunt profesorii. Profesori excepționali care reușesc să-și depășească limitele, să-și sacrifice viața personală și imaginea în cancelarie pentru elevii lor. Oameni care fac totul pentru educație. Atât „Premiantul”, cât și „Jurnalul străzii” sunt inspirate din povești reale.

13.03.2021

Interviu cu Katia Pascariu, actrița principală din filmul lui Radu Jude, premiat cu Ursul de Aur: „Orice formă de sexualitate este și mai condamnată la profesoare“

Florinela Iosip

Profesoara Emi, personajul principal din filmul lui Radu Jude „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, premiat săptămâna trecută cu Ursul de Aur, este interpretat de Katia Pascariu. Actrița are o experiență de peste 15 ani în teatru și film, dintre care 10 ani s-a implicat și în proiecte de teatru educațional. Într-un interviu pentru Școala 9, Katia a vorbit despre statutul profesorilor din România și despre dictatura părinților, două dintre temele din prim-planul filmului. „Pentru că ai cotizat la reabilitarea școlii, nu înseamnă că acum știi să predai matematică mai bine decât o profesoară”, crede actrița.

11.03.2021

Educația în lume. Cele 279 de eleve nigeriene răpite săptămâna trecută au fost eliberate. O treime dintre părinții din SUA vor școală online și după pandemie

Florinela Iosip

Cele 279 de eleve nigeriene răpite săptămâna trecută de așa-numiții „bandiți“ au fost eliberate, o treime dintre părinții din SUA vor școală online și după pandemie, iar una din cinci școli din Marea Britanie a înființat o bancă de alimente pentru a sprijini copiii din familiile sărace.

06.03.2021

Cât cheltuiesc țările europene pe educație. România este pe penultimul loc în UE la procentul din PIB acordat învățământului

de Andreea Archip

Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.

04.03.2021

Alte articole

Cancelarie

Editorial. Elevul, un Hamlet de circumstanță

De Monica Halaszi și Horia Corcheș

Să contest sau să nu contest, aceasta e întrebarea.

Aceasta este întrebarea pe care, ca profesori, o primim în fiecare an. Motivele sunt diverse: unii elevi se autoevaluează și nota primită nu este în concordanță cu așteptările lor (fie de-a lungul timpului s-au autoevaluat în mod obiectiv, inclusiv la simulări, fie constată o răsturnare a ierarhiei, fie au fost convinși de experiențele prietenilor din alte generații să încerce „o contestație”).

21.07.2021
Cancelarie

Toți directorii noștri

De Anca Iosif, fotografii de Cătălin Georgescu

Cum încearcă un director de liceu să-și convingă colegii profesori că predarea nu e despre ei, ci despre elevi, și cine încearcă să îl sprijine.

20.11.2018
Clasă

Am întrebat o sută de elevi despre teme. „Am primit mai multe teme în timpul școlii online”

de Oana Ene

În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.  

27.09.2021
mai noi
mai vechi

Editorial

Școala9

Social

Legal

© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.