Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
A fost a treia ediție a evenimentului „Care-i faza cu știința”, la Liceul Tehnologic Independența din județul Constanța. Letiția Pârcălăbescu, cercetătoare în inteligență artificială la Universitatea Heidelberg din Germania, s-a întâlnit online cu elevii și le-a răspuns la toate curiozitățile legate de aplicațiile pe care le folosesc. Au vrut să știe de ce ChatGPT nu spune adevărul, doar face fraze frumoase, despre furtul de date, cum au ajuns aplicațiile ca Snapchat să dialogheze și să pună întrebări „ca un om” și cât de aproape suntem de momentul în care roboții se vor întoarce împotriva omenirii, așa cum s-a întâmplat în filmul „Terminator”.
„Cel mai mare impact este atunci când profesorii lucrează împreună și discută despre impactul lor”, crede profesorul John Hattie. Autor al mai multor volume despre ce înseamnă o educație cu impact, cel mai cunoscut - „Învățarea vizibilă”, profesorul a rezumat, într-un interviu pentru Școala9, care sunt indicatorii la care un stat ar trebui să se uite dacă vrea o școală mai bună. Spoiler: nu este infrastructura. Și nici curriculumul.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
