OP-ED. Sub straturi generoase de pomadă, filmată din unghiul potrivit, cu lumina și decorurile împrumutate de la niște prieteni (politici), cu intervenția abilă și intensă a echipei de montaj și camuflaj, școala de la noi arată bine.
La dezbaterea organizată în ultima seară a expoziției 100 de oameni pentru România de mâine am discutat despre egalitatea de șanse în educația, dar și despre nevoile celor mai importanți actori din învățământ: elevii, profesorii și părinții.
Când era elevă, Anca Mezei se simțea respinsă de învățătoarea sa. A ajuns educatoare și pentru asta, să îndrepte prin alți copii răul ce i s-a făcut ei. „Ce, și tu dai bacul? Nu cred că vei reuși” i s-a spus în clasa a XII-a. A reușit însă să depășească toate aceste lovituri și în acest an a primit distincția Merito care se acordă profesorilor care fac o schimbare în comunitatea lor. Predă limba romani și dansurile tradiționale rome, susține cursuri pentru părinții din comunitate, strânge donații ca elevii ei să se simtă apreciați și integrați.