Bate din picioare, asemeni lui Goe, dar nu pe peronul din urbea X, ci pe o terasă cochetă de pe o îndepărtată insulă din arhipelagul dodecanez.
Bate din picioare, lovește cu furculița în farfurie, strigă.
„I deserve it!”
Părinții încearcă să-l liniștească, spunându-i ceva în șoaptă, dar copilul continuă să strige că i se cuvine acel ceva (nu contează ce) și că ei, părinții, trebuie să îi îndeplinească dorința. Scena a continuat încă vreo 5 minute, timp în care ospătarii au încercat să afle care este problema, iar mama a plecat cu copilul care nu contenea cu strigătele.
Ministerul Educației a publicat rezultatele la probele scrise de la examenul de titularizare. Aproape jumătate dintre profesori au luat minimum 7, notă necesară promovării. Doar 20% au luat note sub 5. La proba de pe 13 iulie, din peste 31.000 de candidați înscriși s-au prezentat doar 86% și au ieșit din examen, fără să dea lucrările, alți 2.300. Adică 22% dintre candidați nu au mai susținut testarea, mulți invocând subiectele prea grele.
Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.