Andreea Archip

Mesajul Papei Francisc despre educația în pandemie: „Nu trebuie să așteptăm totul de la cei care ne guvernează. Ar fi infantil”

Papa Francisc a transmis un mesaj video în cadrul evenimentulul Global Compact on Education care a avut loc la joi, 15 octombrie. Suveranul Pontif subliniază faptul că educația este antidotul natural al culturii individualiste și că este nevoie de o regândire a școlii, astfel încât să transmită valori potrivite lumii în care trăim. Papa Francis a reluat ideea „culturii deșeurilor”, tradusă ca fiind goana după material care distruge „fără cap și fără inimă” resursele Planetei, pe care o blamează. 

„Educația este una dintre căile cele mai eficiente pentru a umaniza lumea și istoria”, a mai spus Suveranul Pontif, la întrunirea de la Pontificia Università Lateranense. Școala 9 redă fragmente din discursul său.

Studentă în anul întâi la MIT, cea mai bună universitate din lume. Cursurile le face online, din sufrageria bunicilor din Dăbuleni

Ana Florescu-Ciobotaru este una dintre cele mai promițătoare minți ale României. Este olimpică internațională la chimie și din septembrie a început anul întâi la Massachusetts Institute of Technology, universitate cotată pe primul loc în lume la multe categorii din educație, și care numără 95 de laureați Nobel. Cursurile sunt online, din cauza pandemiei. 

Psihologul Ligia Moise, despre cazul băiatului bătut la grădiniță: „La acea educatoare nu se gândește nimeni. Și ea trebuie să facă terapie”

O educatoare din Fetești se filmează când lovește un copil în timpul activităților de la grădiniță și din greșeală trimite videoul pe grupul de Whatsapp al părinților. Se face o anchetă, educatoarea își cere pensionarea și iese din sistem. Într-un interviu pentru Școala 9, psihologul Ligia Moise explică mecanismele prin care un profesor ajunge să fie violent și subliniază faptul că nu doar victimele au nevoie de terapie, ci și agresorii. „Dacă noi nu ne ocupăm de agresori la modul corect, nu facem decât să cărăm apă cu ciurul și apoi să ne mirăm de câte victime avem”.

Se caută voluntari care să facă lecții și meditații online cu copiii din centrele de plasament. „Acum stau câte șase-zece copii la un singur calculator”

România are 63 de mii de copii în centre de plasament sau de tip familial și mulți dintre ei nu au putut să țină pasul cu școala online. Programul „Ajungem Mari” adună de șase ani voluntari din toată țara care fac lecții sau meditații pentru examene cu acești copii. Acum toate activitățile s-au mutat online din cauza pandemiei și au nevoie de voluntari care să îi ajute în continuare pe copiii din sistemul de protecție să ajungă mari.

EDUCAȚIA ÎN LUME. Copiii unei școli din Italia fac ore pe plajă. Franța a dat o lege care protejează câștigurile influencerilor minori

Accesul la educație în contextul pandemiei de COVID-19 este în continuare subiectul săptămânii în toată lumea. În Spania, un studiu arată că deschiderea școlilor nu a dus la creșterea semnificativă a numărului de cazuri. Tot ca măsură de protecție și ca să se asigure că e păstrată distanța, elevii unei școli din Italia merg să facă ore și pe plajă, când le permite timpul. Acești copii sunt norocoși. Fiindcă există în continuare copii care suferă că nu pot merge deloc la școală. În Kenya, fetele riscă violuri sau mutilare genitală cât școlile sunt închise. Peste restricțiile cauzate de pandemie, în Liban, explozia din august a distrus zeci de școli și 85.000 de copii din Beirut nu mai au efectiv unde să învețe. 

Povestea lui Dorin Ioniță, personajul principal din documentarul Profu’: „Să fii un profesor bun e identic cu a fi un medic bun”

Vorbește fără perdea. Uneori. Îți zice verde în față ce are de zis. Tot timpul. Și are multe de zis la adresa sistemului de educație românesc, din care și-a dat demisia în 2008. De când și-a înființat cabinetul privat de matematică, Dorin Ioniță nu mai pune note în catalog, dar i-a rămas ticul. Așa că evaluează tot cu note, declarative, evoluția elevilor. Ele rămân în inima copilului care se simte prețuit.