
Încă sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Deși sunt la specializarea Comunicare și Relații Publice, m-a atras mai mult partea de jurnalism și doar asta m-aș vedea făcând.

Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, a analizat CV-urile membrilor Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților și în ce măsură experiența îi recomandă să decidă viitorul educației. Expertiza acestora este esențială în contextul în care se discută de o nouă reformă a sistemului educațional care va trece, evident, și prin comisiile Parlamentului.
„Votez!” este un proiect care se adresează tinerilor care votează de ceva vreme, vor vota în curând sau votează la viitoarele parlamentare pentru prima dată. Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane în Galați, este un susținător al acestuia. Cadrul didactic își amintește de primul vot din viața sa, cel la prezidențialele din 2000, ca fiind unul „dat stângaci, confuz şi anxios” și povestește pentru Școala 9 despre rolul cadrelor didactice în dezvoltarea spiritului civic al elevilor.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?