
Încă sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Deși sunt la specializarea Comunicare și Relații Publice, m-a atras mai mult partea de jurnalism și doar asta m-aș vedea făcând.

Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
Ioana Mogoș este studentă bursieră în anul al doilea la universitatea privată IDC Herzliya, în districtul Tel Aviv, unde se pregătește pentru o carieră în diplomație. Învață să aplice toată teoria de la cursuri în scenarii reale de viață, toți profesorii ei sunt și practicieni în domeniile lor, are servicii de consiliere psihologică și financiară în facultate. S-a familiarizat repede cu mentalitatea „chutzpah” a evreilor, „un fel de tupeu inteligent. Nu accepți ușor un refuz, lupți pentru ceea ce vrei”, după cum îl explică românca. Cum Israel este țara cu cea mai mare rată a vaccinării, Ioana speră ca în câteva luni să se întoarcă și fizic la cursuri.
În fiecare vineri din februarie, ilustratoarea Irina Perju ne spune o poveste vizuală despre rolul părinților în relație cu școala și jocurile de putere care se nasc de aici. Aceasta este ultima poveste.