Încă sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Deși sunt la specializarea Comunicare și Relații Publice, m-a atras mai mult partea de jurnalism și doar asta m-aș vedea făcând.
Nina și Mircea Nedea, profesori de biologie, pregătesc de zece ani copii din medii defavorizate, care își doresc să ajungă medici, pentru a susține examenul de admitere la Facultatea de Medicină. Fac asta de zece ani și, în acest timp, echipa s-a îmbogățit și cu profesori de fizică și chimie. Cu toții s-au angajat la o misiune pentru țară, având în vedere că, anual, din universitățile de medicină românești ies puțin peste 14 mii de absolvenți, mai puțin de jumătate decât numărul celor care termină o specializare în afaceri, drept sau administrație. România este una dintre țările europene cu cel mai mare deficit de cadre medicale pe cap de locuitor - cu 2,9 medici la mia de locuitori.
„Nu te-a învățat la școală să saluți?” Întrebarea se aude de undeva din spatele meu și sesizez, în tonul vocii, iritare. „Ce vă învață la școală? Numai prostii...” continuă doamna. Nu întorc capul, dar mustesc. Este frustrant să auzi reproșuri redundante la adresa școlii și să simți această etichetă care îi este atribuită: spațiu în care nu se întâmplă mai nimic, în care învățarea nu se produce, în care tot ce se livrează sunt prostii.
Dacă îl întrebi pe un om sărac, fără loc de muncă și cu un sac de greutăți de unde crede că i se trag toate, sunt puține șanse să-ți răspundă că de la faptul că nu știe să citească prea bine. Dar experții au documentat asta științific și pot spune fără umbră de îndoială că este o cauză importantă. Charles Temple este unul dintre ei. Profesor doctor cu 40 de ani de experiență, îi învață pe dascălii din toată lumea cum să predea cititul și scrisul, inclusiv pe cei din România. Într-un interviu pentru Școala 9, Temple arată prin exemple clare ce este literația și de ce este atât de importantă.
