E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.
În anul 2000, o mică țară nordică lăsa cu gura căscată o lume întreagă cu rezultatele elevilor săi la mate. Finlanda a devenit o senzație globală, loc de pelerinaj educațional. Deși rezultatele elevilor săi la PISA au mai dat înapoi, rămâne întrebarea: ce fac finlandezii în școlile lor așa bine? Am discutat despre asta cu Ari Pokka, creator de politici publice în educație și director la cea mai mare școală gimnazială din Finlanda.
De două luni, mii de copii și adolescenți îl urmăresc pe Alexandru Cumpănașu pe TikTok, unde acesta se prezintă ca Profu Online care face „mentorat și coaching pentru elevi, studenți și părinți”. Le promite că dă școli și profesori în judecată și încurajează o atitudine disprețuitoare la adresa școlii. Mai mulți profesori și reprezentanți ai societății civile sunt revoltați de atitudinea instigatoare la ură față de școală și au luat atitudine public. „Copiii chiar merită să-și știe drepturile”, se apără Cumpănașu.
Părinții unei clase de la Școala Nr. 12 „Herăstrău”, una din cele mai căutate instituții de învățământ din Sectorul 1 al Capitalei, au fost anunțați pe grupul de WhatsApp că trebuie să dea fondul clasei. Asta în condițiile în care toate școlile din România sunt online și, de obicei, acești bani erau folosiți pentru a cumpăra diferite consumabile sau echipamente pentru sala de clasă. Colectarea fondului școlii și al clasei rămâne o realitate a școlii românești. Ministerul Educației le reamintește periodic școlilor că fondul clasei trebuie colectat sub formă de donații, prin intermediul asociațiilor de părinți. Însă un studiu Salvați Copiii realizat în 2018 arată că aproape jumătate dintre părinți nu primesc chitanță când achită fondul clasei.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
