E pretutindeni și cu ochii-n patru. Se simte mai bine afară decât în casă.
De opt ani, Finlanda iese pe primul loc în topul global al fericirii. Nu e o fericire de sărit în sus de fapt, e satisfacție cu privire la propria viață. Au cifre bune la educație, sănătate, calitatea vieții per total. Sunt triști totuși că n-au mai câștigat Eurovision demult. Da, stau bine și la umor. Când redevin serioși, îți zic și de celelalte îngrijorări care îi frământă cât să le studieze și să facă reforme pentru ele. Iată ce am aflat despre „infrastructura fericirii finlandeze”, în cele trei zile în care am vizitat Oulu, un oraș aproape de cercul polar, și Helsinki!
Unu din trei elevi de la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” din Negrești, Vaslui, face naveta. Doar 170 au primit anul trecut bursă rurală. Iar acum, în urma unui ordin de Ministru, acești copii, ca mulți alții din țară, vor rămâne fără cei 200 de lei pe care, spun ei, îi foloseau ca să-și plătească transportul. După un val de critici, Ministerul Educației a venit la schimb cu o sumă forfetară care să le acopere transportul acestor elevi. Două eleve din liceul vasluian vorbesc, pentru Școala 9, despre lupta zilnică pentru a rămâne la școală, în ciuda dificultăților financiare.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
