reporter

Cătălin Hopulele

Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.

Cu spaniola învățată în timpul liber a luat locul întâi la olimpiada națională

de Cătălin Hopulele

„Mi-am descoperit, cumva, singură pasiunea”. Nu a făcut nicio oră de meditații, nu a studiat la școală deloc limba spaniolă și nici nu a fost, până acum, vreodată în Spania. A mers însă de bunăvoie la un cerc de spaniolă organizat în Iași, la Palatul Copiilor. Patru ani mai târziu, Alexandra Maria Popescu, elevă în clasa a XI-a, a câștigat locul întâi la olimpiada națională de limbă spaniolă. Profesorii ei spun că Alexandra este exemplul că generațiile de astăzi sunt judecate prea aspru.

28.05.2024

„Sună ciudat «o școală ca afară», dar asta mi-aș dori”. Directoarea din Iași care a transformat trei școli, de la gardul vechi de 50 de ani la abandon școlar

de Cătălin Hopulele

„Directorul trebuie să fie un motor, dar contează și cu ce viteză pornești”, crede Raluca Cozma, care conduce Școala „Ion Ghica” din Iași și a primit anul ăsta și titlul de „Directorul anului”. Profesoara de matematică a condus două școli în mediul rural și acum se luptă cu provocările din urban. După ce a strâns comunitatea în jurul școlii și a apropiat profesorii unii de alții, s-a concentrat pe infrastructură, iar în patru ani au fost obținuți 787.000 de euro pentru investiții.

10.12.2023

Editorial. Trăim ultima șansă pentru reformarea învățământului în România: plătiți profesorii, ca apoi să le putem cere performanță

de Cătălin Hopulele

Scriu, din 2008, despre oamenii, locurile, problemele și speranțele din învățământul universitar și preuniversitar. Am fost în școli uitate de lume, ținute în viață doar de pasiunea unor profesori care voiau să dea o șansă copiilor să evadeze, prin educație, din comunitățile care nu le oferă niciun viitor. Am vorbit cu dascăli care au improvizat grădinițe în casele lor, pentru că în sediile oficiale riscai să-ți pice acoperișul în cap.

08.06.2023

Ca să recupereze deficitul din educație, România investea acum un secol cu o treime mai mult decât astăzi

de Cătălin Hopulele

În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.

19.10.2022

Istoric ieșean, despre primele mari reforme ale educației. De la Spiru Haret la „doctorul cărămidă”

de Cătălin Hopulele

Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.

13.10.2022

Toți elevii din Iași trec prin testări inițiale, impuse de inspectorat. Un liceu și un sindicat se opun: „Nu pui un întreg județ să fie cobai”

de Cătălin Hopulele

Inspectorii școlari ieșeni au decis, pentru al doilea an, să introducă teste inițiale la toate clasele și școlile din județ. Mai mulți profesori și sindicaliști reclamă că vor avea de scanat și încărcat sute de documente. „Ce relevanță au notele dacă nu le treci în catalog?”, se întreabă Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași (USLIP). Potrivit noii legi a educației, din 2027, toate evaluările și examenele naționale trebuie să fie standardizate și administrate digital.

15.09.2022

Alte articole

Clasă

Editorial. Școlile pilot de la țară, din timpul lui Ferdinand I. Cum se învăța în plin război și epidemie de tifos

de Antonia Pup

În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.

25.05.2021

Cancelarie

Când eleva rebelă la pedagogic devine învățătoarea responsabilă. „Eram tunsă ciudat, aveam creastă. Era în comunism, dar am avut profesori înțelegători”

de Andreea Archip Foto: Dumitru Angelescu

Liliana Chivulescu are 31 de ani de când e învățătoare în aceeași școală în care a învățat – Picior de Munte, Dâmbovița. Mii de copii au învățat ghidați de ea să scrie și să citească, să privească curioși natura, să iubească școala. Zece dintre ei, cel puțin de atâția știe, au devenit și ei învățători sau profesori. Liliana este astăzi și mentor pentru tineri la început de drum. A văzut că cei care vin la catedră fiindcă e „o meserie curată, ușoară și frumoasă, cu trei luni de vacanță”, sunt decepționați repede. „Nu e nici ușoară, nici curată, dacă vrei să-i lași pe copii să învețe experimentând, sigur se vor murdări și sigur te vei murdări și tu. Frumoasă este!”

10.10.2022

Literație

Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: „O soluție este să-l asiști pe copil, să-l însoțești în învățare”

de Raluca Cristea

REZOLVAT. Acum mai bine de zece ani, profesoara de matematică Liliana Romaniuc punea bazele Asociației Române de Literație. Înaintea asociației înființase și două școli private: una după curriculumul românesc și o școală Cambridge. Traseul ei profesional a cuprins la un moment dat și Inspectoratul Școlar din Iași și Guvernul României. Invitată la podcastul REZOLVAT, am întrebat-o pe Liliana Romaniuc din care postură simte că a avut cel mai mare impact și ce soluții funcționează pentru creșterea nivelului de literație al elevilor.

14.11.2024

Editorial

Școala9

reporter

Cătălin Hopulele

Cu spaniola învățată în timpul liber a luat locul întâi la olimpiada națională

„Sună ciudat «o școală ca afară», dar asta mi-aș dori”. Directoarea din Iași care a transformat trei școli, de la gardul vechi de 50 de ani la abandon școlar

Editorial. Trăim ultima șansă pentru reformarea învățământului în România: plătiți profesorii, ca apoi să le putem cere performanță

Ca să recupereze deficitul din educație, România investea acum un secol cu o treime mai mult decât astăzi

Istoric ieșean, despre primele mari reforme ale educației. De la Spiru Haret la „doctorul cărămidă”

Toți elevii din Iași trec prin testări inițiale, impuse de inspectorat. Un liceu și un sindicat se opun: „Nu pui un întreg județ să fie cobai”

Alte articole

Clasă

Editorial. Școlile pilot de la țară, din timpul lui Ferdinand I. Cum se învăța în plin război și epidemie de tifos

Cancelarie

Când eleva rebelă la pedagogic devine învățătoarea responsabilă. „Eram tunsă ciudat, aveam creastă. Era în comunism, dar am avut profesori înțelegători”

Literație

Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: „O soluție este să-l asiști pe copil, să-l însoțești în învățare”

Editorial

Școala9

Social

Legal