
Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.

OP-ED. Deputatul AUR Mugur Mihăescu, cunoscut mai ales de la „Vacanța mare”, grupul umoristic care a alimentat sexismul, homofobia și a normalizat violența domestică niște ani buni, a vorbit într-un live pe platforma X, despre educație. Trebuia să participe și Mihail Neamțu să-și zică viziunea despre cultură, iar eu și colega Ioana Pelehatăi de la Scena9 să relatăm, dar și să numărăm de câte ori e menționat suveranismul în discuție. Fără Neamțu, suveranismul a avut zero pomeniri, dar educația… Ei, bine, educația a intrat într-o operație chirurgicală complicată făcută de un om de pe stradă care întâmplător purta halat alb.
La nord de Oslo, Norvegia, o pădure de foioase și conifere crește. Peste 100 de ani, copacii vor fi tăiați pentru ca 100 de manuscrise să fie publicate în același timp. În fiecare an, un autor cunoscut va dona un text, iar cărțile vor fi publicate în 2114, în cadrul unui proiect care poartă numele de Future Library, adică Biblioteca Viitorului. Printre scriitorii implicați se numără Margaret Atwood, autoarea romanului distopic „Povestea slujitoarei”, iar cartea sa propusă pentru proiect, „Scribbler Moon”, se află deja într-o cameră secretă a bibliotecii publice din Oslo, unde vor fi păstrate, până la publicare, toate manuscrisele.
„Care este cel mai puternic exemplu de progres pe care l-ați observat la un elev, o transformare care v-a făcut să înțelegeți cât de mult poate schimba lectura felul în care un copil percepe și exprimă realitatea?” Aceasta e întrebarea pe care au primit-o profesorii de învățământ primar care au participat la atelierele de literație Badabum Explorator, organizate de Asociația Punctart. Răspunsurile lor sunt pline de emoție și speranță.