Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.
Flavius Foica a absolvit în urmă cu 20 de ani Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din Prejmer, pe care îl conduce astăzi. Când era la liceu, nu putea să se bucure ca generațiile de astăzi de practica în clinica veterinară și la ferma didactică. În ultimii patru ani, de când este director, a transformat cu totul școala într-una modernă. Bătălia cea mai grea o are de dat însă cu mentalitățile. „Cred într-un învățământ agricol pentru că văd, în fiecare zi, ce înseamnă confortul adus dimineața de cana de cafea și felia unsă cu unt și miere”, spune directorul.
Într-o școală din cartierul Ferentari, psihopedagoga Ana Vasile a implementat un model educațional inspirat din sistemul american care sprijină copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) sau pur și simplu pe cei cu dificultăți de învățare, care au rămas mult în urmă. Practic, a înființat un laborator unde copiii vin să lucreze în ritmul lor, să devină independenți în învățare ca apoi să țină pasul cu cei din clasa lor.
Are școala românească nevoie să introducă în materii tematica egalității de gen? Da, răspund categoric Irina Ilisei și Alexandra Columban, două dintre autoarele manualului pentru profesori „Egalitatea de Gen: Predarea și Integrarea în Învățământul Preuniversitar”. Într-un interviu pentru Școala 9, acestea explică de ce cadrele didactice trebuie să-și adapteze stilul de predare astfel încât să le vorbească elevilor despre echitate, stereotipuri, discriminare și bullying în același timp în care le predau despre romane, lecții de istorie sau teoreme matematice.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
