
Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.

La numai 19 ani, Julieta Martínez călătorește în toată lumea ca să țină discursuri despre cum educația fetelor poate să ajute la rezolvarea crizei climatice. După 17 ore pe drum, din Chile, adolescenta a ajuns și pe o scenă din București, la Climate Change Summit. Iar anul trecut a fost invitată la un dialog cu Hillary Clinton, fost secretar de stat al SUA. Julieta e fondatoarea platformei Tremendas, care le dă voce adolescentelor din 18 țări din America de Sud și Caraibe. S-a hotărât să promoveze educația fetelor în contextul schimbărilor climatice, după ce a văzut cât de afectată e Patagonia, regiune administrată de Chile și Argentina, unde locuiesc bunicii ei.
Are școala românească nevoie să introducă în materii tematica egalității de gen? Da, răspund categoric Irina Ilisei și Alexandra Columban, două dintre autoarele manualului pentru profesori „Egalitatea de Gen: Predarea și Integrarea în Învățământul Preuniversitar”. Într-un interviu pentru Școala 9, acestea explică de ce cadrele didactice trebuie să-și adapteze stilul de predare astfel încât să le vorbească elevilor despre echitate, stereotipuri, discriminare și bullying în același timp în care le predau despre romane, lecții de istorie sau teoreme matematice.
Noua lege a educației prevede ca elevii din clasele primare, dar și cei de a opta să învețe doar în tura de dimineață. De asemenea, școlile nu vor mai putea organiza orarul decât în maximum două schimburi. Decizia va pune presiune mai ales pe școlile din marile aglomerări urbane. Ilfovul, de pildă, este județul din România cu cea mai mare creștere a populației din Uniunea Europeană – de 40%, iar orașul Otopeni are o singură școală – Liceul Național „Ioan Petruș”. Construcția are 43 de săli de clasă, dar sunt înscriși elevi pentru 100 de clase. 2.819 copii care învață în trei schimburi și cu orele scurtate.