
Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.

ANALIZĂ. Facem numai calcule frumoase și suntem cu cel puțin trei ani înaintea altor țări. Așa ai putea concluziona după ce compari manualele de matematică din România cu cele din alte țări europene. Ceea ce pare că sună ca o laudă, însă, ascunde motivul pentru care ne situăm printre codașele testelor PISA și cultivăm conștiincios o imagine a matematicii drept grea, urâtă sau chiar înspăimântătoare.
Cu toate că în continuare se învață online în majoritatea universităților din Europa, reprezentanții birourilor de schimburi internaționale speră ca studenții care aleg să studieze peste hotare, cu puțin noroc, vor putea să meargă în persoană la cursuri din toamnă. Între timp, universitățile au venit cu programe adaptate perioadei, cum ar fi cele de consiliere psihologică și programe de ajutor financiar. În cadrul conferinței Eunic Mixers #9, reprezentanți din Germania, Austria și Belgia au vorbit despre oportunitățile din fiecare țară în parte și de ce studenții n-ar trebui să renunțe la visul lor de a studia peste hotare, nici măcar în pandemie.
Greva generală din Educație a dus în atenția societății personaje pe care, de regulă, le păstrăm într-un clasor sentimental: profesorii. Dar cum trăiesc, cu adevărat, cei care astăzi îi educă pe copiii noștri? Când şi-au cumpărat ultima dată cărţi sau haine? Cât de mult îşi permit să investească în timpul liber? Concret, câţi bani câştigă lunar? Site-ul de educație Şcoala 9 i-a întrebat pe profesorii care au protestat joi în Capitală cum arată viaţa lor din afara catedrei.