19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
Să numere până la 10, să cunoască anotimpurile și culorile, să poată fi atenți la activități, să poată iniția sau participa la discuții cu cei de vârsta lui. Sunt doar câteva dintre abilitățile pe care trebuie să le aibă un copil care intră în toamnă la clasa pregătitoare. Profesoara pentru învățământ preșcolar Ema Tănase le spune părinților la ce trebuie să fie atenți în dezvoltarea copiilor pentru a înțelege cât de pregătiți sunt pentru școală.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Rușii întorși din războiul împotriva Ucrainei au început, în ultimele luni, să țină cursuri în școli, scrie publicația independentă Verstka. Laitmotivele propagandei ruse din cadrul acestor „lecții de curaj”, cum le-au numit ei, sunt că „ucrainenii sunt fasciști” și „luptă pentru dolari, nu pentru adevăr, ca rușii”. Foștii militari le arată elevilor filmări de pe front și chiar îi încurajează să probeze uniforma militară și să încerce echipamentul. Separat de această inițiativă a armatei, guvernul rus a dezvoltat un proiect numit „Eroul tău”, prin care soldații sunt transformați în mentori pentru elevi și studenți.