19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.
Pe holurile cu pereții faianțați galben-lămâie ale Colegiului UCECOM „Spiru Haret” din București e liniște. Elevii concurează în ediția a patra a Competiției Naționale WorldSkills România. Adică olimpiada pe meserii.