19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
Sunt câteva zeci de mii de cetățeni străini care trăiesc în România, veniți la studii, muncă sau care au cerut azil politic fiindcă în țările lor nu mai puteau locui. Când discursul public creează o prăpastie între noi și ei, câteva asociații încearcă să aducă români și alte naționalități la aceeași masă, să se cunoască și să se înțeleagă, poate chiar să creeze prietenii. Școala 9 a participat la evenimentul „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”), organizat de Fundația Terre des Hommes, în care cetățeni din Ucraina, Siria, Mexic, Pakistan sau Rwanda au răspuns la curiozitățile românilor.
Luna aceasta s-a lansat HartaEdu, o platformă online prin care oricine poate atrage atenția asupra urgențelor și diverselor nevoi ale școlilor din toată țară. Lipsa conexiunii la internet, a toaletelor și a laboratoarelor sunt doar câteva exemple. Organizația Narada verifică alerta, după care anunță comunitatea locală, ca să se implice în găsirea soluțiilor. Deja sunt indexate pe hartă 18.000 de instituții publice de învățământ și 191 de alerte, dintre care 19 s-au rezolvat.
În martie anul acesta, în Adjud, Vrancea, un elev a bătut doi profesori într-o pauză. Este un caz extrem, însă violența în curtea școlii a devenit deja un fenomen, potrivit unui studiu al World Vision: 40% dintre elevii români spun că au fost agresați verbal de alți colegi și 14% fizic. Despre acest climat a vorbit Doina Popescu, consilier școlar la Școala Gimnazială „I. G. Duca” din București, pentru Școala 9. A explicat de ce devin elevii agresivi, cum ar trebui să reacționeze cadrele didactice implicate, dar și ce sancțiuni poate aplica școala.