19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
Un studiu internațional și un raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România arată ponderea femeilor în sistemul educațional și explică motivele pentru care acestea ocupă cele mai multe posturi. La noi, în perioada 2019-2020, în școala primară femeile reprezentau 91% din personalul didactic, la gimnaziu 73%, iar în liceu, cu un procent în minus față de clasele V-VIII.
Elevii de la învățământul tehnologic ar putea să stea cinci ani la liceu în loc de patru, după cum arată una dintre propunerile de modificare a planurilor-cadru. Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație, atrage atenția că o astfel de măsură este în dezinteresul familiilor din care provin acești adolescenți, cele mai multe trăind în risc de sărăcie. Experta mai spune că variantele de planuri-cadru supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației sunt „o adaptare tristă“ a ceea ce învățau elevii la liceu în urmă cu 20 de ani.
Proiectul de lege a educației a fost prezentate în Guvern ieri, 9 martie, de ministra Ligia Deca, iar examenul de admitere la liceu este propunerea care suscită în continuare dezbateri aprinse și critici. În ultima săptămână sindicatele din învățământ au venit cu varianta să nu se mai dea examen de admitere, dar Evaluarea națională să aibă mai multe probe. Ideea este respinsă de reprezentanții elevilor și ai părinților. Specialiști din cadrul Federației Coaliției pentru Educație au prezentat o analiză amănunțită a tuturor scenariilor de tranziție la liceu discutate în ultima vreme, dar au venit și cu variante noi. Soluția considerată cea mai potrivită este un portofoliu educațional construit prin evaluări standardizate pe durata claselor a șaptea și a opta.