19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
Apariția aplicației ChatGPT, un chatbot cu inteligență artificială, a provocat dezbateri aprinse și a stârnit îngrijorări mai ales în domeniul educației. Întrebată, în limba română, ce este această aplicație, ChatGPT a răspuns că „este un model de limbaj dezvoltat de OpenAI, care poate fi utilizat pentru a genera text natural în diferite scopuri”. Între timp, compania spune că are în lucru și „un antidot”, adică o aplicație care să detecteze dacă un text e „probabil” scris de inteligența artificială.
De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?
Am făcut un istoric al momentelor importante prin care a trecut învățământul profesional și tehnic în România după 1989, pentru a înțelege mai bine punctul în care ne aflăm acum.