editor și reporter

Cristina Radu

A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

România amânată. Ce se schimbă din nou în educație, din 2024: alte reguli pentru burse, majorarea pe jumătate a salariilor pentru profesori

de Cristina Radu

Anul 2023 s-a încheiat într-o notă cât de cât pozitivă: Guvernul a crescut bugetul alocat educației la 4,3% din PIB. Mai mult decât până acum, dar totuși, încă departe de ținta de 6% vehiculată de ani de zile. 2024 începe acum în cumpănă pentru sistemul de învățământ, cu schimbări ale schimbărilor, posibile modificări, amânări și promisiuni făcute și încălcate de autorități. Școala 9 vi le prezintă pe scurt.

31.12.2023

Părinți, fiți moderați cu alcoolul de sărbători - vă poate influența modul în care interacționați cu copiii

de Cristina Radu

Cât alcool beți de obicei într-o săptămână? Dar într-o lună? Cât beți de Crăciun sau în noaptea de Revelion? E ușor să pierzi numărul paharelor la evenimente sociale, mai ales în sezonul festiv al sărbătorilor. Însă consumul de alcool, mai ales când sunt copii prin preajmă, poate să vă facă mai duri în interacțiunea cu cei mici, și nu doar pe moment, ci și următoarea zi, avertizează o cercetătoare britanică.

24.12.2023

Patru profesoare de la țară, de 1 decembrie: „Aplicăm lucruri moderne din nu știu ce țară. În timp ce avem toaletă în curtea școlii”

de Cristina Radu, foto: Eli Driu

Patru profesoare dintr-un sat mic din județul Olt vorbesc despre România și ce încă le face să se simtă mândre că locuiesc aici. Sunt dezamăgite de multe, de politicile publice care vin în sistem peste noapte, de lipsa resurselor și a viziunii. Dar pentru toate a rămas un punct care încă le luminează: oamenii. Oamenii care le-au format și oamenii mici pe care îi formează ele acum: „Vreau să-i văd pe copii oameni mari. Să-i văd realizați.”

30.11.2023

„Să lăsăm pudoarea deoparte, avem mame la 11 ani”. Părinții și educația sexuală în școli

de Cristina Radu

În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.

27.11.2023

ANALIZĂ. 2% dintre bursele de merit merg către elevii sub 5. De ce nu bursele sunt problema? O altă perspectivă despre meritocrație

de Cristina Radu

Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?

05.11.2023

Profesorii și cardurile de 1.500 de lei, între „Nu înțeleg de ce nu ne putem cumpăra un telefon” și „Suntem o breaslă de nemulțumiți”

de Cristina Radu, Andreea Archip

Cardurile pentru prima de cariera didactică au început să fie trimise cadrelor didactice luna asta și au rămas, deocamdată, goale, până când vor ajunge la toți profesorii. Ce se poate cumpăra cu ele e în continuare înconjurat de un nor de ceață și nici dascălii, nici comercianții nu înțeleg în totalitate pe ce pot fi cheltuiți cei 1.500 de lei. Mai mult, pe lista cu firme s-au strecurat și afaceri cu haine, farmacii și o măcelărie. Unii profesori sunt, totuși, optimiști cu privire la aceste carduri, pe care le văd ca pe un avantaj în acoperirea unor cheltuieli necesare.

30.10.2023

Alte articole

Laborator

PĂRINTE SCRIITOR, COPIL CITITOR | Obișnuința cu lipsa a ceea ce ești obișnuit să ai este o mare școală

de Vasile Ernu

În rubrica în care ne întrebăm scriitorii părinți dacă și cum citesc copiii lor, al doilea invitat este Vasile Ernu. Textul lui se îndreaptă către modul în care combinăm tradiția și ce am acumulat istoric cu inovația și cu presiunea teribilă a noilor tehnologii, studiind continuu răspunsul noii generații.

02.06.2020

Laborator

Tinerii din țările în curs de dezvoltare, mai grav afectați de pandemie. Economiștii compară criza de pe piața muncii cu cea din 2009

de Adelina Mărăcine

În timp ce virusul a curmat viețile celor mai în vârstă, tinerii vor resimți efectele în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar. Specialiștii previzionează că și economia va suferi de long COVID (n.r. COVID pe termen lung), iar fiecare generație va purta cicatrici diferite, scrie IMFBlog.

06.02.2022

Clasă

Elevii care își continuă studiile de balet în București: „Aici avem weekendurile libere. În Ucraina, profesorii ne spuneau că o să ne odihnim după ce ne construim o carieră”

de Medeea Stan. Foto: Vlad Chirea

Șase elevi din Ucraina se pregătesc pentru o carieră în balet la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București. Au între 12 și 19 ani și au ajuns în România singuri sau cu mamele la scurtă vreme după ce Rusia a declanșat războiul. Acum, învață limba română cu ajutorul colegilor și profesorilor și descoperă hora românească la orele de dans tradițional. Iar ca să înțeleagă mișcările de balet nici nu e nevoie de cuvinte; gesturile sunt suficiente. Cel mai mult apreciază la profesorii români faptul că-i lasă să ia pauză în weekend.

21.05.2022

Editorial

Școala9

editor și reporter

Cristina Radu

România amânată. Ce se schimbă din nou în educație, din 2024: alte reguli pentru burse, majorarea pe jumătate a salariilor pentru profesori

Părinți, fiți moderați cu alcoolul de sărbători - vă poate influența modul în care interacționați cu copiii

Patru profesoare de la țară, de 1 decembrie: „Aplicăm lucruri moderne din nu știu ce țară. În timp ce avem toaletă în curtea școlii”

„Să lăsăm pudoarea deoparte, avem mame la 11 ani”. Părinții și educația sexuală în școli

ANALIZĂ. 2% dintre bursele de merit merg către elevii sub 5. De ce nu bursele sunt problema? O altă perspectivă despre meritocrație

Profesorii și cardurile de 1.500 de lei, între „Nu înțeleg de ce nu ne putem cumpăra un telefon” și „Suntem o breaslă de nemulțumiți”

Alte articole

Laborator

PĂRINTE SCRIITOR, COPIL CITITOR | Obișnuința cu lipsa a ceea ce ești obișnuit să ai este o mare școală

Laborator

Tinerii din țările în curs de dezvoltare, mai grav afectați de pandemie. Economiștii compară criza de pe piața muncii cu cea din 2009

Clasă

Elevii care își continuă studiile de balet în București: „Aici avem weekendurile libere. În Ucraina, profesorii ne spuneau că o să ne odihnim după ce ne construim o carieră”

Editorial

Școala9

Social

Legal