
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Săptămâna absolvirilor de liceu a trecut cu fast și diplome, uneori cu limuzine, alteori cu melancolie.
Carmen Țar Fonta este de doi ani învățătoare în comuna Frumușani, județul Călărași. Străbate până la școală 70 de kilometri prin trei județe Ilfov, Giurgiu și Călărași, ca să încerce să le fie alături celor 16 elevi ai ei, dintr-o comunitate vulnerabilă. A avut și zile cu un singur elev în clasă sau, în pandemie, cu doar patru elevi colectați, cu lecții făcute în jurul mesei unui localnic. Zile colorate diferit, uneori în nuanțe de gri, alteori pastelate, ca cea în care vor merge cu toții într-o excursie să-l întâlnească pe Moș Crăciun.
„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.