
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Într-un atelier de pictură al Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, elevii de-a XII-a se despart de profesori, pe când cei de-a VI-a se pregătesc pentru următorii ani aici, unde vor să termine și liceul. Două generații povestesc de ce au ales artele plastice și cum îi ajută școala vocațională să-și găsească propriul drum. Școala 9 a intrat în atmosfera de final de an din acest liceu de top în județul lui, cu o promovabilitate la Bacalaureat peste 96%, în condițiile în care alte licee de profil din România rar se remarcă la acest capitol.
În 2007 a pus internet prin fibră optică la școală și a început să țină cursuri de digitalizare cu profesorii. Apoi, a bătut Europa în lung și-n lat cu echipe de elevi și profesori, în schimburi de experiență. Ca să ducă mai mulți copii în afară, profesorii dormeau pe jos în școala gazdă. A digitalizat pas cu pas toate clasele. A introdus standarde de evaluare și anul trecut a avut cei mai puțini elevi din istoria unității de învățământ cu note sub 5 la Evaluarea Națională. Totul se întâmplă la Școala „Gheorghe Popovici” din comuna Apateu, Arad, care îl are manager pe Claudiu Vlad. Un director care crede că școala de la sat poate să devină la fel de competitivă ca cea de la oraș.